Boala cardiacă ischemică

Factori de risc

Unii factori care favorizează dezvoltarea bolii cardiace ischemice nu pot fi modificaţi. Aceştia sunt: avansarea în vârsta, sexul masculin, istoricul familial de boală cardiacă ischemică debutată la vârste tinere (aceasta înseamnă radă apropiată care a dezvoltat boala înaintea vârstei de 50-55 de ani).
- Alţi factori de risc au legătură cu stilul de viaţă al pacientului şi pot fi influenţaţi pentru a reduce riscul. Aceştia sunt: nivelul sanguin crescut de colesterol, hipertensiunea arterială, fumatul (cel mai important factor de risc care poate fi modificat), dieta bogată în grăsimi, lipsa de activitate fizică, obezitatea.

Scăderea nivelului de colesterol total şi de lipoproteine cu densitate mică (LDL-colesterol) ■, precum şi tratarea hipertensiunii arteriale   reprezintă măsuri foarte
importante deoarece aceste boli cresc riscul de boală cardiacă ischemică. Schimbarea stilului de viaţă şi administrarea tratamentului specific pot ameliora aceste afecţiuni.
Fumatul dublează riscul de a dezvolta boală cardiacă ischemică şi de a avea un infarct miocardic. Fumatul pasiv pare de asemenea să crească riscul şi trebuie evitat. Obezitatea A, care devine din ce in ce mai frecventă (mai ales în America de Nord şi în Europa), contribuie şi mai mult la creşterea riscului cardiovascular, mai ales atunci când ţesutul adipos este dispus predominant la nivelul abdomenului.
Nivelurile crescute de lipoproteine (un alt tip de colesterol) şi de trigliceride (alte grăsimi din sânge) cresc de asemenea riscul. însă creşterea nivelului de lipoproteine cu densitate mare (HDL-colesterol. sau colesterol bun) pot reduce acest risc. Nivelul HDL poate fi crescut prin schimbarea stilului de viaţă.
Riscul este de asemenea crescut de o dietă săracă în fibre, în vitaminele C şi E, în fitochimicale (substanţe care se găsesc în legume şi în fructe şi despre care se crede că promovează starea de sănătate). La anumite persoane o dietă săracă în ulei de peşte (acizi graşi poline- saturaţi omega-3) creşte riscul cardiovascular.
Consumul a unu sau două pahare de alcool se pare că reduce riscul cardiovascular (dar creşte uşor riscul de accident vascular cerebral). Totuşi consumul a mai mult de un pahar pe zi creşte riscul, iar cu cât cantitatea este mai mare, cu atât riscul este mai ridicat.
Unele afecţiuni cresc riscul de boală coronariană ischemică. Acestea includ nivelul sanguin crescut de homocisteină (hiperhomocisteinemia) ■, diabetul, nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni (hipotiroidismul). Diabetul creşte foarte mult acest risc. Multe persoane cu diabet au hipertensiune arterială, colesterol mare, sunt obeze şi sunt inactive de obicei din punct de vedere fizic. Cauza mortalităţii la mai mult de 80% din pacienţii cu diabet este boala cardiacă ischemică sau afectarea altor vase de sânge.

Nu se cunoaşte cu certitudine dacă infecţia cu diferite microorganisme contribuie la apariţia bolii cardiace ischemice. Organismele suspectate sunt: Chlamydia pneumoniae (care produce pneumonie), Hdicobacterpybri (care contribuie la apariţia ulcerului peptic) şi un virus (care nu a putut fi încă identificat). Cu toate acestea, mflamaţia (cauzată de infecţii sau nu) pare a contribui la dezvoltarea bolii cardiace ischemice. Dacă se inflamează o placă ateromatoasă, aceasta devine mai friabilă şi este mai predispusă la ruptură şi la formarea de cheaguri sanguine. Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, folosirea de hormoni steroizi masculini - fie folosirea de testosteron sau steroizi anabolizanţi de sinteză   - creşte de asemenea riscul bolii cardiace ischemice. Aceştia scad HDL colesterolul (colesterolul bun), cresc LDL colesterolul (colesterolul rău) şi produc hiper¬tensiune arterială. Toate acestea pot favoriza apariţia unui infarct miocardic acut la vârstă tânără sau cresc riscul accidentului vascular cerebral. Efectele expunerii precoce sau la vârste mai înaintate la steroizi anabolizanţi nu sunt pe deplin înţelese.