Accidentul vascular cerebral ischemic

Diagnostic

Diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic se stabileşte de obicei pe baza istoricului medical al pacientului şi a examenului clinic. Medicii identifică de obicei artera blocată orientându-se după simptomele neurologice P. De exemplu, apariţia slăbiciunii sau a paraliziei la nivelul membrului inferior stâng sugerează obstrucţia arterei care irigă acea zonă din emisfera dreaptă care controlează mişcările piciorului stâng. Perceperea unor zgomote cauzate de curgerea turbulentă a sângelui (sufluri) la nivelul arterelor carotide interne (cu ajutorul stetoscopului) poate indica îngustarea acestora.

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) sau tomografia computerizată (TC) se utilizează de obicei pentru a confirma diagnosticul. De regulă RMN poate identifica accidentele vasculare cerebrale ischemice la numai câteva minute de la debutul acestora. TC le poate identifica după 1 oră de la debut. De asemenea, TC şi RMN sunt utile pentru a diferenţia un accident vascular cerebral ischemic de un accident vascular cerebral hemoragie, de o tumoră cerebrală, un abces cerebral sau de alte anomalii structurale. Atunci când se ia în considerare îndepărtarea chirurgicală a depozitelor de material li- pidic sau de cheaguri de la nivelul peretelui arterial (endarterectomie) sau când se suspectează prezenţa inflamaţiei vaselor sanguine cerebrale (vasculită), se efectuează angiografîe cerebrală. Angiografia oferă informaţii detaliate despre aportul sanguin către diferitele regiuni ale creierului it. Angiografia cu rezonanţă mag¬netică nucleară şi ecografia Doppler, ambele fiind proce¬duri mai puţin invazive decât angiografia cerebrală, pot fi de ajutor. Aceste proceduri imagistice pot indica la nivelul cărei artere de calibru mare este obstrucţia, însă nu pot preciza dacă arterele de calibru mediu sau mie sunt afectate de vasculită.

Este important a se stabili cauza precisă a accidentului vascular cerebral, în special precizarea dacă obstrucţia este cauzată de un cheag de sânge sau de material lipi- dic. Dacă obstacolul este rin cheag de sânge, atunci este foarte probabil să se producă un alt accident vascular cerebral, cu excepţia cazurilor în care boala de bază este tratată. De exemplu, cheagurile de sânge se pot forma în inimă din cauza aritmiilor cardiace (inima bate neregulat). Tratamentul bătăilor cardiace neregulate poate preveni formarea unor cheaguri de sânge noi şi astfel previne producerea unor alte accidente vasculare. Dacă se suspectează existenţa unei aritmii cardiace, de obicei se efectuează o electrocardiogramă (ECG) pentru a identifica ritmul anormal. Se pot folosi şi alte proceduri eu scopul de a diagnostica bolile cardiace.

Acestea includ efectuarea unei ECG continue în ambulatoriu A, în care un dispozitiv Holtei de monitorizare înregistrează frecvenţa şi ritmul cardiac în mod continuu timp de 24 de ore, precum şi ecocard'ogjafia cu ajutorul căreia se obţin imagini ale cavitaţilor şi valvelor cardiace.

Se efectuează analize sanguine pentru a se stabili că accidentul vascular cerebral nu a fost cauzat de un defi¬cit de globule roşii sanguine (anemie), de policitemie, de cancer, de excesul de globule albe (leucemie), sau de o infecţie.

Rareori, se efectuează o puncţie lombară (spinală) - de exemplu după efectuarea CT, când medicii trebuie să stabilească dacă accidentul vascular a fost cauzat de o infecţie (cum ar fi herpes simplex) sau dacă s-a produs o hemoragie subarahnoidiană Această procedură se poate efectua numai dacă se stabileşte cu certitudine că presiunea intracraniană nu este crescută (această informaţie se poate obţine cu ajutorul CT sau RMN).