Boala cardiacă ischemică

Profilaxie
Combaterea factorilor de risc ajută la prevenirea bolii cardiovasculare. Unii din aceşti factori de risc sunt în strânsă interrelaţie cu alţii, astfel încât modificarea unuia îi afectează şi pe ceilalţi.
Fumatul. Renunţarea la fumat este cel mai important lucru. Persoanele care întrerup fumatul îşi scad riscul cardiovascular la jumătate faţă de cei care continuă să fumeze. Durata fumatului înainte de a renunţa nu are importanţă. Renunţarea la fumat scade de asemenea şi riscul de moarte după bypass aorto-coronarian sau după infarct miocardic acut.

Dieta. Scăderea cantităţii de grăsimi consumată la cel mult 25-35% din caloriile ingerate este o măsură generală de promovare a stării de sănătate. Totuşi unii experţi consideră că aportul de grăsimi trebuie limitat la 10% din totalul de calorii pentru a reduce riscul bolii cardiace ischemice. O dietă săracă în grăsimi ajută de asemenea la scăderea nivelului sanguin de LDL colesterol (colesterolul rău) - un alt factor de risc al bolii cardiace ischemice.
Este important tipul de grăsime consumată. Există trei tipuri de grăsimi: saturate, mononesaturate şi polinesaturate. Grăsimile saturate se găsesc în carne, în produsele din lapte integral şi în uleiurile vegetale hidrogenate artificial. Cu cât un aliment este mai solid, cu atât conţine mâi multe grăsimi saturate. Grăsimile mononesaturate se găsesc în uleiul de măsline şi în uleiul de canola. Grăsimile polinesaturate sunt acizii graşi omega-3 care se găsesc în grăsimea peştilor oceanici (cum ar fi macroul, tonul şi somonul) şi acizii graşi omega-6 care există în uleiul vegetal. Combinaţia ideală de tipuri de grăsime nu se cunoaşte. Totuşi o alimen¬taţie bogată în grăsimi saturate s-a dovedit că favorizează boala cardiovasculară, iar o dietă bogată în acizi graşi mononesaturaţi sau acizi graşi omega-3 este rnai sănătoasă. Din acest moţii se recomandă consumul regulat de peşte.
Consumul a cel puţin 5 porţii de legume şi fructe în fiecare zi poate scădea riscul de boală cardiacă ischemică. Aceste alimente conţin multe substanţe chimice cu acţiune favorabilă în organism. Nu este clar dacă aceste substanţe sunt responsabile de reducerea riscului cardio-vascular deoarece persoanele care consumă astfel de alimente au tendinţa să mănânce mai puţine grăsimi şi mai multe alimente care conţin vitaminele C şi E. Un grup de astfel de substanţe chimice de origine vegetală este reprezentat de flavonoide (care se găsesc în strugurii albi si roşii, în vinul roşu şi în ceaiul negru şi care au rol protector). Se recomandă de asemenea o dietă bogată în dbrele solubile (care se dizolvă în lichide) se găsesc în tărâţele de ovăz, faina de ovăz, fasole, tărâţa de orez, orz, citrice, căpşuni şi în pulpa de măr. Acestea scad nivelul colesterolului. Consumul de astfel de alimente poate scădea sau stabiliza tensiunea arterială crescută şi poate creşte nivelul de insulină. Deci fibrele solubile ajuta persoanele care suferă de diabet să-şi reducă riscul de boală cardiacă ischemică. Fibrele insolubile, care nu se dizolvă în lichide, se găsesc în cele mai multe cereale şi produse din cereale, precum şi în legume şi fructe (cum ar fi coaja de măr, varza, fasolea, morcovii, varza de Bruxelles, napii şi conopidă). Acestea ajută digestia. Totuşi consumul de prea multe vegetale poate interfera cu absorbţia vitaminelor şi a mineralelor.
Consumul.de produse din soia - cum ar fi tofu sau tempeh - pare să reducă de asemenea riscul de boală cardiacă ischemică. Consumul de alimente bogate în acid folie (citrice, roşiile, legumele, produsele de grâu) scad nivelul de homocisteină şi ajută astfel la reducerea riscului. Totuşi acest efect nu a fost demonstrat.