Boala arterială periferică ocluzivă

Boala arterială periferică ocluzivă este frecventă în rândul persoanelor vârstnice deoarece este cauzată adeseori de ateroscleroză, proces care devine din ce în ce mai frecvent odată cu avansarea în vârstă. Boala arterială periferică ocluzivă poate afecta până la 15-20% din persoanele cu vârsta de peste 70 de ani. Este şi mai frecventă la fumători şi la pacienţii care suferă de diabet de tip 1 sau 2 A.
Boala arterială periferică ocluzivă este de asemenea frecventă la persoanele care au istoric familial de ateroscleroză, de hipertensiune arterială, de valori crescute ale colesterolului sanguin sau ale homocisteinei; la persoanele care sunt obeze; şi la persoanele sedentare. Fiecare din aceste afecţiuni contribuie nu numai la instalarea bolii arteriale periferice ocluzive, dar şi agravează boala.
Boala arterială periferică ocluzivă se poate produce prin îngustarea progresivă sau prin blocarea bruscă a unei artere. Când o arteră se îngustează regiunea care este va sculări zată de această arteră nu primeşte suficient sânge. Un flux sanguin inadecvat se numeşte ischemie. Ischemia se poate instala gradat sau brusc. Atunci când
vezi pagina 962 vezi imaginea de la pagina 196 vezi pagina 229 vezi pagina 582
o arteră este blocată brusc şi complet ţesutul deservit poate muri.
îngustarea progresivă a arterelor este cauzată de ateroscleroză, caracterizată prin faptul că la nivelul peretelui arterial se dezvoltă depozite de colesterol şi de alte produse de natură lipidică (ateroame sau placa atero- sclerotică). Ateroamele pot îngusta treptat lumenul vasu-lui, reducând fluxul sanguin 18. De asemenea, caldul se poate acumula în ateroame, rigidizând arterele.
Mai puţin frecvent, arterele sunt îngustate gradat din cauza creşterii anormale a muşchilor din peretele (displazia fibromusculară) sau din cauza presiunii exercitate din exteriorul vasului de o masă în expansiune, cum ar fi o tumoră sau un sac plin cu lichid (chist).
Obstrucţia bruscă, completă apare când un cheag de sânge (tromb) se formează într-d arteră deja îngustată. Obstrucţia bruscă poate apărea şi atunci când un cheag de la nivel cardiac sau de la nivelul unei artere (cum ar fi aorta) se fragmentează (devenind embol) şi se inclavează într-o arteră aflată în aval. Unele afecţiuni cresc riscul formării de cheaguri. Aceste afecţiuni includ fibrilaţia atrială şi alte afecţiuni cardiace, boli ale coagulării şi inflamaţia pereţilor vaselor (vasculite) care pot fi determinate de boli autoimune.
Uneori un fragment lipidic dintr-un aterom se poate rupe şi poate bloca brusc artera. Blocarea arterială acută poate de asemenea rezulta în urma disecţiei de aortă situaţie în care stratul intern al aortei se rupe permiţând sângelui să se scurgă prin breşa creată către stratul mijlociu al peretelui vascular. Pe măsură ce disecţia progresează, aceasta poate astupa una sau mai multe artere care pornesc de la nivelul aortei.
Boala, arterială periferică ocluzivă poate fi cauzată de sindromul de compresie toracică G. în cadrul acestui sindrom se produce comprimarea vaselor sanguine (şi a nervilor) care trec din zona gâtului către torace.

Boala arterială periferică
Boala arterială periferică ocluzivă poate afecta artere din diferite părţi ale corpului. Aceasta se întâmplă mai frecvent la nivelul arterelor membrelor inferioare, inclusiv la nivel arterelor mari ale coapsei (artera femurală), ale genunchiului (artera poplitee) şi de la nivelul gambei (artera tibială şi peronieră). Mai rar, boala apare la nivelul arterelor de la umăr şi de la nivelul, braţelor. Poate apărea în porţiunea aortei care trece prin abdomen (aorta abdominală) sau la nivelul ramurilor sale, inclusiv la nivelul aortei inferioare, acolo unde aceasta se divide în ramurile sale care vascularizează membrele inferioare (arterele iliace comune). Ramurile care vascularizează
rinichii (arterele renale) sunt un sediu relativ frecvent al îngustărilor progresive cauzate de ateroscleroză. însă blocarea bruscă completă a. uneia din arterele renale este relativ rară. Arterele care vascularizează intestinul (artera mezenterică superioară) sunt de asemenea afectate mai rar. Obstrucţiile arterelor care vascularizează ficatul (artera hepatică) şi splina (artera splenică) sunt foarte rare.