Infecţiile creierului şi ale măduvei spinării

Atât creierul, cât şi măduva spinării sunt foarte rezistente la infecţii, însă atunci când se infectează consecinţele sunt de obicei foarte severe. Infecţiile pot fi cauzate de bacterii, virusuri, fungi, sau uneori de protozoare sau paraziţi. Există şi alte boli cerebrale care seamănă cu infecţiile, denumite encefalopatii spongi- forme, cauzate de prioni (particule proteice anormale de dimensiuni mici).

Infecţiile produc de obicei inflamaţie. De exemplu, meningita - inflamaţ ia straturilor de ţesut care acoperă creierul şi măduva spinării (meningele) - este cauzată de obicei de o infecţie bacteriană sau virală. însă meningita poate fi determinată şi de alte afecţiuni, cum ar fi reacţiile alergice la anumite medicamente sau la substanţele radioopace injectate în canalul spinal în timpul mielografiei (o procedură diagnostică) ■. Encefalita, adică inflamaţia creierului, este cauzată de obicei de o infecţie virală, însă poate fi produsă şi de o reacţie autoimună, în cadrul căreia organismul îşi atacă propriile ţesuturi  .

Infecţiile pot afecta o arie întinsă, sau pot fi localizate sub forma unei colecţii de puroi (abces). Un abces, care seamănă cu un furuncul, se poate forma oriunde în organism, inclusiv la nivel cerebral. Fungii (cum ar fi Aspergillus), protozoarele (cum ar fi Toxoplasma gondii) şi paraziţii (cum ar fi Cysticercus) pot produce o infecţie cerebrală localizată, similară unui abces.

Bacteriile şi alte organisme infecţioase pot ajunge la nivelul creierului în mai multe moduri. Acestea pot fi transportate de sânge, pot pătrunde în creier direct de la exterior (cum se întâmplă în timpul traumatismelor sau intervenţiilor chirurgicale), sau se pot propaga de la struc¬turi infectate din vecinătate, cum ar fi sinusurile sau urechea medie.