BOALA BUERGER

Boala Buerger (trombangeita obliterantâ) reprezintă inflamaţia urmată de ocluzie a arterelor de dimensiuni mici şi medii, de la nivelul membrelor inferioare sau superioare.
Boala Buerger este o boală rară care apare de obicei la fumători, cel mai frecvent la bărbaţii cu vârsta cuprinsă înhv 20 şi 40 ani Boala Buerger a fost considerată in tt"'"ut o boală care afectează în mod specific bărbaţii, imâ prevalenţa acestei boli la sexul feminin este în creştere în prezent, aproximativ o treime din persoanele afectate de această boală sunt femei, probabil din cauza faptului că numărul femeilor care fumează a crescut.
Modul m care filmatul conduce la apari ţ ia bolii Buerger nu este înţeles, iar cauzele bolii sunt necunoscute. Una din teorii jusţine faptul că fumatul declanşează inflamaţia şi conA xţia arterelor. însă această boală apare numai la un w ut-ă mc de fumători, unele persoane pot fi mai suscep¬tibile altele, însă nu se cunoaşte care este cauza acestei susceptibilităţi. Cu toate acestea, boala Buerger se agravează întotdeauna dacă persoanele afectate continuă să fumeze, ' w frecvent este nevoie de amputarea segmentelor afectate ale membrelor. Prin contrast, dacă persoanele cu boală Buerger renunţă la filmat, amputaţia este rareori necesară.

Simptome şi semne
De obicei, simptomele aportului sanguin redus la nivelul braţelor sau picioarelor - scăderea temperaturii cutanate, amorţeală, furnicături, senzaţie de arsură sau durere - apar treptat. Aceste senzaţii anormale debutează la vârfurile degetelor de la mâini sau de la picioare şi avansează către celelalte segmente ale braţelor sau picioarelor. Picioarele sunt afectate mai frecvent decât braţele. Pacienţii cu boală Buerger pot resimţi senzaţii anormale înainte ca medicul să poată observa modificări ale tegumentelor care să indice faptul că aportul sanguin este inadecvat (ischemie) sau prezenţa cangrenei. Fenomt ni ii Raynaud 3 şi disconfortul muscula • resimţit în timpul cfivităţii fLice (claudicaţia intermTcntă) pot ti pr ■ nto. La rivelul muşchilor gambei sau ai picioarelor 1 w auare cr~mpe în cazul în care sunt afectate membrele 111 enoare, iar în cazul în care sunt afectate membrele superioare crampele apar la nivelul antebraţ elor şi mâinilor.
Pe măsură ce boala avansează, crampele devin din ce în ce mai dureroase şi persistă mai mult timp. în stadiile avansate ale boli pot să apară ulceraţii cutanate şi/sau cangrenă, de obicei afectând unul sau mai multe degete de la picioare sau de la mâini. Temperatura la nivelul, piciorului sau mâinii afectate poate fi scăzută şi culoarea acesteia poate deveni albăstruie, probabil din cauza faptului că aportul sanguin este foarte mult scăzut.
Un mic procentaj din pacienţii cu această boală prezintă şi episoade de inflamaţie a venelor (flebită migratorie), care afectează de obicei venele superficiale.
Diagnostic
De obicei, medicii suspectează prezenţa bolii Buerger pe baza simptomelor specifice şi a examenului clinic. La majoritatea pacienţilor cu boală Buerger, la nivelul uneia sau mai multor artere de la picioare sau de la încheieturile mâinilor nulsul noate fi diminuat. Adeseori, segmentele afectate - mânu] pieoareie degetele dc la m iirn sau de la picioan - levir pânde atunci când sunt rid ca e deasupra nive alin înmni şi se imoşesc atutiri câ id u T cboia*
f t -Ta i r> ifirl ^caderea mai cată a piesiurni saii^iii - 1 a rlvnil sanguin la rivelul zonelor afectata. Prin angioTrf - ) x>t îl <dentificate aspectele specific e ale îngust im irteretoi si astfel această metodă ajută h confirmarea diagnosticului de boală Buerger. Uneori pentru connnnarea diagnosticului este necesară efectuarea unei biopsii (prelevarea unui fragment tisular pentru examinarea la microscop) şi consultarea pacientului de către un specialist.

Tratament
O peTscană cu boală Butigtr trebuie să înceteze imediat să fumeze, sau în caz „onti ir simptomele se vor
A vezi tabelul de la pagina 138
^	vezi pagma 224
*	vezi pagina 217
•	vezi pagina 130
agrava cu siguranţă. în acest caz este foarte probabil să fie nevoie de amputaţie. Expunerea la frig, care cauzează constricţia vaselor sanguine, precum şi administrarea anumitor medicamente ar trebui să fie evitate. Aceste medicamente includ medicamentele care cauzează constricţia vaselor sanguine (cum sunt efedrina sau pseudoefedrina, care sunt conţinute în unele remedii contra durerilor de cap şi a răcelii), precum şi medica-mentele care determină creşterea tendinţei de coagulare a sângelui (cum ar fi estrogenul). Trebuie luate măsuri de precauţie pentru prevenirea leziunilor la nivelul zonelor atectate, inclusiv pentru evitarea arsurilor şi a leziunilor cauzate de frig sau de intervenţii chirurgicale minore (de exemplu îndepărtare unui calus). Bătăturile şi căluşurile ar trebui să fie tratate de un specialist podiatru. Pentru prevenirea leziunilor picioarelor poate fi de ajutor purtarea unor pantofi potriviţi şi care să permită păstrarea unor spaţii largi între degetele de la picioare.
în cazul persoanelor
care renunţă la fumat, însă care prezintă în continuare blocaje arteriale, se pot efectua intervenţii chirurgicale de bypass în scopul de a evita amputaţia. Ca metodă alternativă, pot fi secţionaţi anumiţi nervi din vecinătate (procedură denumită simpatectomie), astfel încât vasele sanguine să fie împiedicate să se contracte. Aceste proceduri sunt utilizate numai rareori, deoarece de obicei determină numai creşterea temporară a fluxului sanguin.