Boala pulmonară obstructivă cronică

Diagnostic

Diagnosticul de bronşită cronică se stabileşte pe baza istoricului de tuse productivă prezentă de mult timp. Emfizemul este diagnosticat prin coroborarea mai multor observaţii efectuate în timpul examenului fizic şi pe baza rezultatelor obţinute la testele funcţionale pulmo¬nare; însă atunci când medicul observă aceste modificări, emfizemul este deja moderat-sever. Nu este de mare importanţă distincţia dintre bronşita cronică şi emfizem; cel mai important factor care determină starea persoanei şi capacitatea acesteia de a desfăşura o activitate este reprezentat de severitatea obstrucţiei fluxului aerian.

în cazul formelor uşoare de boală, este posibil ca medicul să nu constate prezenţa unor modificări în formele uşoare de boală. Pe măsură ce boala avansează, cu ajutorul stetoscopului pot fi auzite raluri sibilante (ca nişte şuierături) şi se constată prelungirea expiraţiei şi diminuarea intensităţii zgomotelor respiratorii (a murmurului vezicular). Mişcările respiratorii ale cutiei toracice sunt reduse şi se poate observa faptul că pacientul foloseşte muşchii gâtului şi ai umerilor pentru a respira mai uşor.

La pacienţii cu BPOC uşoară, aspectul radiografiilor toracice este de obicei normal. Pe măsură ce BPOC se agravează, radiografiile arată hiperinflaţia plămânilor; reducerea desenului vascular indică prezenţa emfizemului.
Medicii pot evalua gradul de obstrucţie a fluxului aerian prin măsurarea spirometrică a fluxului expirator forţat A. Scăderea volumului de aer expirat într-o secundă (FEVi) şi a raportului dintre PEVi şi capacitatea vitală forţată (CVF) sunt constatări necesare pentru stabilirea diagnosticului de obstrucţie a căilor respiratorii.

Analizele sanguine pot arăta un nivel anormal de ridicat al celulelor roşii sanguine (policitemie). La oximetrie sau Ia analiza gazelor arteriale se constată scăderea concentraţiei sanguine a oxigenului. în stadiile tardive ale bolii se constată şi creşterea concentraţiei sanguine a dioxidului de carbon.
Dacă o. persoană face BPOC în tinereţe, în special când are istoric familial de BPOC, atunci trebuie măsurat nivelul plasmatic al alfai-antitripsinei pentru a determina dacă persoana are deficit al acestei proteine. Această boală genetică este suspectată şi atunci când BPOC apare la o persoană nefumătoare.