Epuizarea prin căldură

Epuizarea prin căldură este pierderea de lichide şi săruri (electroliţi) datorată căldurii, ducând la scăderea volumului de sânge (hipovolemie) ce cauzează apariţia unui număr mare de simptome. uneori chiar lipotimia şi colapsul.
Epuizarea prin căldură este mult mai gravă decât crampele calorice. Pierderea de lichide şi electroliţi este mult mai crescută, iar simptomele sunt mult mai grave.

Simptome şi diagnostic

Pot apărea ameţeli, senzaţie de slăbiciune, oboseală, cefalee, vedere înceţoşată, crampe musculare, greţuri şi vărsături. Persoana respectivă se simte fără putere sau chiar îşi pierde starea de conştienţă când se ridică în picioare. Poate prezenta transpiraţii şi o stare de uşoară confuzie. Frecvenţa cardiacă şi cea respiratorie devin rapide, iar tensiunea arterială începe să scadă. Temperatura corpului poate fi normală sau crescută, dar nu depăşeşte 40°C.
Diagnosticul de epuizare prin căldură se pune pe baza simptomelor şi pe faptul că apare după expunerea la o temperatură ridicată.

Tratament

Tratamentul constă în reînlocuirea lichidelor (rehidratarea) şi a electroliţilor, şi scoaterea persoanei respective din mediul supraîncălzit. Dacă simptomele sunt uşoare, administrarea de băuturi reci (cu înghiţituri mici) şi uşor sărate la interval de câteva minute este suficientă. îndepărtarea hainelor sau deschiderea celor prea strâmte şi aplicarea de comprese umede sau pungi cu gheaţă pe tegumente, pot fi, de asemenea, de ajutor.
Dacă simptomele sunt pierderea stării de conştienţă, confuzia, creşterea frecvenţei respiratorii şi cardiace, sau hipotensiune arterială, se administrează fluide intravenos. După rehidratare, pacientul se recuperează rapid şi complet. Dacă nu este tratată, epuizarea prin căldură poate duce la instalarea şocului caloric.