Sindromul nefritic

Simptome şi semne

Aproximativ jumătate din persoanele cu sindrom nefritic acut surit asimptomatice. Când simptomele apar, primele sunt reprezentate de retenţia lidiidiană şi acumu-larea de lichid în ţesuturi (edem), scăderea volumului urinar şi formarea de urină închisă la culoare, care conţine sânge. .Edemul se manifestă iniţial la nivelul feţei şi pleoapelor, iar ulterior devine evident şi la mem¬brele inferioare. Presiunea sanguină creşte pe măsură ce funcţiile renale se deteriorează. Hipertensiunea arterială şi edemul cerebral produc dureri de cap, tulburări vizuale şi afectare importantă a funcţiilor cerebrale. La persoanele vârstnice sunt mai frecvente simptoirjele nespecifice, cum ar fi greaţa şi starea generală alterată.

Când apare glomerulonefrită rapid progresivă, cele mai pregnante simptome iniţiale sunt starea de slăbiciune, oboseala şi febra. Sunt de asemenea întâlnite frecvent pierderea apetitului, greaţa, voma, durerile abdominale şi durerile articulare. Aproximativ 50% din pacienţi au avut o boală similară gripei în luna dinaintea începerii instalării insuficienţei renale. Aceşti pacienţi au edeme extinse şi produc de obicei o cantitate foarte mică de urină.
Hipertensiunea arterială este puţin frecventă, iar când apare este rareori severă.

Deoarece sindromul nefritic cronic produce numai simptome foarte uşoare sau subtile timp de mai mulţi ani, acesta rămâne de obicei nedetectat. Poate apărea retenţie lichidiană (edem). Hipertensiunea arterială este frecventă. Boala poate evolua către insuficienţă renală, care cauzează prurit, oboseală, scăderea apetitului, greaţă, vomă şi dificultăţi la respiraţie.