Bulimia nervoasă

Bulimia nervoasă se caracterizează prin consumul rapid şi repetat al unor cantităţi mari de alimente, urmat de încercări de a elimina din organism mâncarea consumată.
La fel ca şi anorexia nervoasă, bulimia nervoasă este influenţată de factori ereditari şi sociali. Majoritatea persoanelor afectate sunt femei tinere, foarte preocupate în legătură cu forma corpului şi cu greutatea corporală, care fac parte din clasele socio-economice medii sau superioare. Aproximativ 2% dintre femeile de la colegiu, populaţia considerată a avea cel mai mare risc, suferă de bulimie.

Simptome şi semne

Persoanele cu bulimie nervoasă prezintă episoade repetate de alimentaţie excesivă, în timpul cărora mănâncă foarte multe alimente într-o perioadă relativ scurtă de timp, de obicei în decurs de 2 ore. Ciclul alimen¬taţie excesivă - evacuare este declanşat de obicei de stres emoţional; comportamentul alimentar anormal este ţinut secret de pacient.

Abuzul alimentar, în timpul căruia persoana simte că işi pierde controlul, include de obicei consumul de alimente atunci când senzaţia de foame este absentă şi mâncatul până când apare durerea, în încercarea de a contracara efectele excesului alimentar, pacienţii cu bulimie încearcă să elimine mâncarea prin vomă sau prin administrarea de laxative; dietă riguroasă; efectuarea excesivă de exerciţii fizice; sau orice combi¬naţie a celor de mai sus. Multe persoane afectate iau diuretice pentru a trata retenţia închipuită de lichid. însă spre deosebire de anorexia nervoasă, greutatea corporală a persoanelor care au bulimie variază în jurul valorii normale.

Voma auto-indusă poate produce eroziuni ale smal¬ţului dinţilor, hipertrofia glandelor salivare din zona obrajilor (glandele parotide) şi inflamaţia esofagului. Voma poate reduce concentraţia sanguină a potasiului, cu apariţia de aritmii cardiace. Poate să apară moarte subită prin aritmie cardiacă în urma ingestiei unor cantităţi mari de ipeca pentru a induce voma. Rareori, persoanele cu această boală mănâncă atât de mult în timpul crizei încât stomacul sau esofagul se rupe, cu apariţia unor complicaţii potenţial fatale.

In comparaţie cu pacienţii care suferă de anorexie nervoasă, cei cu bulimie nervoasă îşi dau seama într-o măsură mai mare de propriul comportament şi au remuşcări şi sentimente de vină îiî legătură cu acesta. îşi recunosc mai uşor problema faţă de medic sau prieteni, în general, persoanele cu bulimie nervoasă sunt mai extrovertite. De asemenea, sunt mai predispuse la comportament impulsiv, abuz de alcool şi depresie.