Reabilitarea pulmonară

Exerciţiile fizice reprezintă probabil cea mai impor¬tantă componentă a programului de reabilitare pulmo¬nară. Aceste exerciţii diminuează efectele negative ale inactivităţii şi combat decondiţionarea, astfel încât dispneea se ameliorează şi capacitatea de efort creşte. Este însă posibil ca limitările de natură fizică să restric¬ţioneze tipurile de exerciţii care pot fi utilizate. La anumite persoane care sunt dependente de aparatele de ventilaţie mecanică, exerciţiile fizice pot fi utile pentru a le ajuta să nu mai aibă nevoie de ventilaţie asistată.
Elementul de bază al antrenamentului este reprezentat de exerciţiile care implică membrele inferioare. Deoarece mersul este necesar în cadrai c Jor mai rnuit»- dmtre activităţile zilnice, multe programe de reabilitare 1 clud această formă de activitate ca principala metodă de antrenament. Unele persoane pot prefera să lucreze la bicicleta staţionară. Alegerea unui exerciţiu cu care pacientul se simte confortabil şi de care este mulţumit contribuie la creşterea complianţei pe termen lung.

Exerciţiile care implică braţele sunt de asemenea utile pacienţilor cu boli respiratorii cronice care acuză prezenţa simptomelor în timpul activităţilor cotidiene, de exemplu atunci când se spală pe cap sau când atunci când îşi rad barba. Acest tip de exerciţii sunt necesare deoarece unii dintre muşchii umerilor sunt implicaţi atât în executarea mişcărilor respiratorii, cât şi în mişcările braţelor; desfăşurarea unei activităţi care implică braţele epuizează rapid aceşti muşchi.

Consilierea psihologică

Deoarece emoţiile intense determină de obicei agravarea dispneei, unele persoane îşi suprimă emoţiile şi astfel pot acumula un bagaj emoţional însemnat. Depresia şi anxietatea sunt frecvent întâlnite la aceşti bolnavi. în plus, dispneea poate cauza anxietate şi depresie şi poate interfera cu activitatea sexuală. Mai mult, persoana poate fi incapabilă de a face faţă stresului şi de a se relaxa. Prin consiliere, terapie de grup şi, la nevoie, prin tratament medicamentos, pacientul poate deveni capabil de a face faţă mai bine problemelor psihosociale.
Evaluarea şi consilierea nutriţională
Persoanele cu afecţiuni pulmonare necesită frecvent evaluare şi consiliere nutriţională. De exemplu, pacienţii cu formele cele mai grav e de boală pulmonară cronică obstructivă prezintă adeseori pierdere ponderală. Programele de reabilitare pulmonară ii ajută pe aceşti oame s" evit- cîJ>i< -1 p >1 d<ra1â i să îşi menţină ma^3 nuc uliii >it<i > "Li 1- »n iţi să mănânce c->J"4ra jf sa isi r ue ui iţyrr ^alon adecvat fară a manca msa prrr. mult	-ct b '<~ru poate îngreuna
te spira ia Evt- pasibil c^ urH pciscai t sâ crească în gieutate dm cauza di nuna rn mielului activităţii fizice, în aceste situaţii, respiraţia este îngreunată şi este necesară iniţierea unui regim pentru a ajuta pacienţii să scadă în greutate.

Utilizarea medicamentelor şi educaţia pacienţilor
Pacienţii cu boli pulmonare în stadiu avansat iau de obicei mai multe medicamente şi urmează un program complex care presupune reglarea exactă a dozelor. Prin înscrierea la un program de reabilitare pacienţii învaţă despre momentul adecvat al administrării medicamen-telor şi despre dozele pe care trebuie să le ia din fiecare medicament. Educaţia include oferirea de informaţii despre natura bolii pulmonare şi despre rolul trata-mentului medicamentos, inclusiv despre beneficiile aşteptate, despre efectele secundare potenţiale şi despre tehnica corectă de administrare a medicamentelor sub formă de aerosoli. In cadrul programelor, complianţa pacienţilor este monitorizată îndeaproape şi pacienţii şi familiile lor sunt informaţi despre importanţa adminis-trării corecte a medicamentelor.