Necroza corticală

Simptome şi diagnostic

Adeseori urina capătă culoarea roşie sau maro închisă, din cauza prezenţei sângelui. Pacienţii prezintă durere în flanc sau în regiunea lombară. Frecvent este prezentă febra. Modificările presiunii sanguine, cum ar fi hipertensiunea uşoară sau chiar hipotensiunea, sunt frecvente.
Medicii au dificultăţi la stabilirea diagnosticului deoarece boala seamănă cu alte tipuri de insuficienţă renală acută. Diagnosticul se suspectează atunci când fluxul urinar scade brusc sau este complet blocat, la un pacient cu o afecţiune predispozantă pentru această boală.

Analizele sanguine pot: arăta creşterea numărului de globule albe şi prezenţa în sânge de globule roşii cu formte anormale. De asemenea, pot releva creşterea concentraţiilor unor substanţe eliberate de obicei atunci când există leziuni ale ţesuturilor renale, cum ar fi enzimă lactat dehidrogenază. Volumul mic de urină produs conţine proteine şi multe globule albe şi roşii, precum şi celule renale şi alte resturi.
Iniţial rinichii apar la ecografie măriţi de volum, iar apoi - în 6-8 săptămâni - dimensiunile acestora scad la aproximativ, jumătate din cele normale. Depozitele de calciu identificate pe radiografii sugerează necroza corticală, însă acestea sunt prezente numai la 20-50% din pacienţi. Medicul poate confirma diagnosticul de obicei prin efectuarea unei tomografii computerizate. Biopsia renală şi angiografia oferă informaţii importante, însă acestea simt proceduri invazive a căror folosire este de obicei, evitată.

Tratament

Tratamentul este adeseori complicat, deoarece este necesară tratarea bolii de bază. Insuficienţa renală impune efectuarea dializei, iar 20-40% din persoanele afectate prezintă recuperarea parţială a funcţiei renale după câteva luni şi pot întrerupe dializa. La majoritatea persoanelor cu necroză corticală, singura soluţie terapeutică este reprezentată de transplantul renal sau de continuarea dializei pe toată durata vieţii.