Mononeuropatia

Mononeuropatia reprezintă afectarea unui singur nerv periferic.
Cele mai frecvente cauze ale mononeuropatiilor sunt traumatismele. Adeseori, leziunile sunt produse de comprimarea prelungită a unui nerv care are traiect în apropierea suprafeţei corpului, pe lângă o proeminenţă osoasă, cum este cazul pentru nervii din zona cotului, umărului, încheieturii mâinii sau genunchiului. Comprimarea unui nerv în timpul somnului prelungit şi profund (în special la alcoolici) poate fi suficient de importantă pentru a produce leziuni. Presiunea mai poate fi determinată de un ghips potrivit incorect, de utilizarea inadecvată a cârjelor, de statul într-o poziţie anormală mult timp, cum ar fi în timpul lucrărilor de grădinărit sau când se joacă cărţi ţinând coatele pe masă. Leziunile determinate de presiune pot să apară la persoanele anesteziate în vederea intervenţiei chirurgicale, la indivizii imobilizaţi la pat (în special vârstnicii) şi la cei paralizaţi.

Mai puţin frecvent, activităţile fizice intense, accidentele, expunerea prelungită la frig sau căldură, sau radioterapia pentru cancer, pot produce leziuni ale unui singur nerv. Traumatismele repetate, cum ar fi cele produse în urma apucării strânse a unor unelte mici sau cele determinate de vibraţiile produse de un ciocan pneu¬matic, pot distruge un anumit nerv, producând mori o- neuropatie. De asemenea, cancerul poate produce neuropatie prin invazia directă a unui nerv. Unele substanţe toxice şi unele medicamente pot determina şi ele mononeuropa tie.
Anumiţi nervi periferici sunt mai vulnerabili la traumatisme. Exemple în acest sens sunt nervul median în traiectul său pe la încheietura mâinii (leziunea lui pro¬duce sindromul de tunel carpian A), nervul ulnar de la nivelul cotului, nervul radial la nivelul braţului şi nervul peronier în apropierea genunchiului.

Paralizia de nerv ulnar. Nervul ulnar are traiect aproape de suprafaţa tegumentului, în zona cotului. Acest nerv este lezat uşor de sprijinirea repetată pe cot sau uneori de o excrescenţă osoasă anormală apărută în regiune. Consecinţa este paralizia de nerv ulnar, care constă în senzaţie de furnicături şi slăbiciune musculară în regiu¬nea mâinii. Paralizia cronică şi severă de nerv ulnar poate ajută la prevenirea rigidităţii musculare. Se recomandă evitarea aplicării de presiune pe cotul respectiv.

Paralizia de nerv radial. Nervul radial are traiect pe sub osul braţului (humerasul). Comprimarea prelungită a acestui nerv conduce la paralizie de nerv radial. Boala este denumită uneori „paralizia de sâmbătă seara", deoarece apare la persoane care ingeră cantităţi mari de băuturi alcoolice (adeseori în timpul week-end-ului) şi apoi dorm profund ţinând braţul peste spătarul scaunului sau sub capul partenerului. Leziunile nervoase conduc la scăderea forţei în zona încheieturii mâinii şi degetelor, astfel încât încheietura poate rămâne în poziţie căzută, cu desetele curbate (o boală denumită „căderea încheieturii suâbiii'l.

Paralizia nervului peronier. Nervul peronier are traiect aproape de suprafaţa tegumentului în zona externi a gambei, aproape de faţa po-îterioa-ă a genunchiului. Comprimarea acestui nerv conduce la paralizie de nerv peronier. Boala slăbeşte muşchii care ridică piciorul, astfel încât piciorul nu poate fi deplasat în sus (afecţiune denumită căderea piciorului). Apare cel mai frecvent la persoanele slabe care sunt imobilizate la pat, la cei care sunt fixaţi incorect în scaunul cu rotile şi la indivizii care sunt obişnuiţi să stea cu picioarele încrucişate timp îndelungat. Tratamentul presupune evitarea aplicării de presiune pe nerv - de exemplu, evitarea statului cu picioarele încrucişate.