Evitarea cauzelor frecvente aie crizelor de astm

Aiercsnii întâlniţi cel mai frecvent în casa sunt acarienii, penele, substanţele excretate de gândacii de bucătărie şi părul de animale. Orice acţiune care conduce ia reducerea expunerii la aceşti aler- geni are ca rezultat diminuarea frecvenţei sau severităţii crizelor de astm. Expunerea la acarieni poate fi redusă prin renunţarea la covoa¬rele foarte mari şi prin folosirea unui aparat de aer condiţionat, astfel încât umiditatea să fie menţinută scăzută (preferabil sub 50%) în timpul verii. De asemenea, folosirea unor învelitori speciale pentru perne şi pentru pături ajută la diminuarea expunerii la aceşti alergeni. Pentru reducerea expunerii la părul de ani¬male, animalele de casă ar trebui ţinute în zone cât mai restrânse.

Vaporii iritanţi, cum ar fi fumul de ţigară, ar trebui de asemenea să fie evitaţi. La anumite persoane cu astm, crizele sunt declanşate în urma ingestiei de aspirină şi de alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Tartrazina, un colo-rant de culoare galbenă care intră în compoziţia anumitor preparate medicamentoase (tablete) şi alimente poate de asemenea să declanşeze o criză de astm. Com-puşii cu sulf - adăugaţi frecvent în alimente deoarece au rol de conser-va nţi - pot declanşa o criză după ce o persoană susceptibilă consu¬mă un anumit aliment sau bea bere sau vin roşu.
în cazul activităţii fizice desf㬺urate pe vreme rece în aer liber, pacientul cu astm poate purta o mască de schi sau o eşarfă care acoperă nasul şi gura, astfel încât aerul inspirat să fie cald şi umed.


Numeroase persoane au un plan terapeutic scris care a fost pus la punct prin colaborarea lor cu medicul. Un astfel de plan le permite să preia controlul propriului tratament şi s-a dovedit că este util pentru reducerea cazurilor în care pacienţii respectivi vin la spital pentru tratamentul de urgenţă al unei crize de astm.