Hemoragia gastrointestinală

Diagnostic

Medicul suspectează prezenţa hemoragiei gastro¬intestinale după ce trece în revistă simptomele şi examinează materiile fecale. Când sângele nu este vizibil în scaun, în materiile fecale se poate adăuga o substanţă chimică (denumită guaiac) ce ajută la identificarea hemoragiei oculte A. Poate fi necesară prelevarea unei mostre de lichid gastric; când lichidul de vomă nu este disponibil pentru a se analiza dacă acesta conţine sânge, medicul introduce un tub prin cavitatea bucală până în stomac, obţinând astfel lichidul necesar.

După ce s-a stabilit că s-a produs un episod hemoragie sau hemoragia continuă, medicul efectuează un examen rectal pentru a determina sursa sângerării. De exemplu, poate palpa direct hemoroizii, fisurile rectale şi tumorile. Ulterior, se aleg metodele diagnostice în funcţie de cauza suspectată a hemoragiei, care poate fi situată în partea superioară a tractului digestiv (esofag, stomac şi primul segment al intestinului subţire) sau în partea inferioară a acestuia (segmentul inferior al intestinului subţire, intestinul gros, rectul şi anusul); aceste metode constau în diferite proceduri radiologice şi în endoscopie (examinarea tubului digestiv cu ajutorul unui tub flexibil având la capăt o cameră video).

Cunoaşterea simptomelor care au condus la sângerare îl poate ajuta pe medic să determina cauza hemoragiei. Durerea abdominală ameliorată de alimente sau antiacide sugerează un ulcer peptic; însă ulcerele hemoragice nu sunt de obicei dureroase. Pacientul este întrebat dacă a luat aspirină sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care pot produce leziuni gastrice.

Diagnosticul de cancer se suspectează atunci când sângerarea se asociază cu pierderea apetitului şi scăderea ponderală, care apar fară vreun motiv aparent. O persoană cu dificultăţi la deglutiţie este examinată pentru a se vedea dacă nu prezintă îngustarea esofagului, care poate fi produsă de un neoplasm. Voma foarte puternică şi eructaţiile apărute imediat înainte de episodul hemoragie sugerează producerea unei rupturi esofagiene, însă aproximativ jumătate din pacienţii cu o astfel de ruptură nu vomită. Apariţia recentă a constipaţiei sau diareii, sau agravarea recentă a acestora, împreună cu prezenţa de sânge (evident sau ocult) în materiile fecale, poate fi cauzată de un cancer sau un polip situat la nivelul intestinului subţire, în special la persoanele în vârstă de peste 45 de ani. Prezenţa de sânge proaspăt pe suprafaţa materiilor fecale poate fi determinată de un cancer rectal sau de o altă afecţiune rectală, cum ar fi hemoroizii.

Medicul stabileşte mai uşor cauza sângerării dacă ştie că persoana suferă şi de alte boli. De exemplu, pacienţii cu boli hepatice au risc crescut de a face malformaţii arteriovenoase la nivelul stomacului sau intestinului, precum şi varice la nivelul esofagului (varice esofagiene).