Abcesul periapical

Abcesul periapical reprezintă o colecţie de puroi, de obicei determinată de o infecţie care s-a propagat de la un dinte la ţesuturile înconjurătoare.

Organismul leacţionează împotriva infecţiei prin mobilizarea unui număr foarte mare de globule albe; puroiul reprezintă o acumulare de globule albe, ţesut mort şi bacterii. De obicei puroiul de la nivelul unui abces dentar drenează iniţial în gingii, astfel încât acestea se umflă. în funcţie de localizarea dintelui, puroiul..se poate propaga către ţesuturile moi (celulită), producând tumefacţie a maxilarului, sau către planşeul bucal, obraji, sau chiar la piele.

Medicul stomatolog tratează abcesul sau celulita prin eliminarea infecţiei şi drenarea puroiului, operaţii care necesită intervenţie chirurgicală orală sau obturaţie de canal. Sunt prescrise antibiotice pentru a combate infecţia, însă îndepărtarea pulpei distrase şi drenajul puroiului sunt mai importante.

Dinţii blocaţi

Dinţii blocaţi sunt dinţi imobilizaţi sub gingii, care nu pot erupe normal.
Blocajul este produs de obicei de înghesuirea dinţilor, astfel încât rămâne prea puţin spaţiu pentru erupţia dinţilor noi. Apare atunci când dinţii de lapte cad înainte ca dinţii definitivi să fie gata să erupă, astfel încât dinţii care rămân se deplasează spre spaţiul rezervat dintelui nou. însă majoritatea dinţilor blocaţi sunt măselele de minte, deoarece acestea sunt ultimii dinţi permanenţi care ies şi la nivelul maxilarului nu există suficient loc pentru aceştia.

Dinţii blocaţi au risc crescut de infectare, astfel'încât de obicei sunt extraşi. Frecvent aceasta se poate realiza la cabinetul stomatologic, cu pacientul conştient, sub anestezie locală sau cu sedare pentru a se induce o stare de calm. Uneori se intervine chirurgical în sala de operaţie, cu pacientul adormit sau sub anestezie generală