Policondrita recurentă

Policondrita recurentă se caracterizează prin episoade de inflamaţie dureroasă şi distructivă a ţesutului cartilaginos şi a altor tipuri de ţesut conjunctiv de la nivelul multor organe.
Această boală afectează bărbaţii şi femeile în mod egal, fiind mai frecventă de obicei la persoanele de vârstă medie. Cauza este necunoscută, dar se suspectează existenţa unor reacţii autoimune care conduc la distrugerea cartilajului.

Simptome şi semne

In mod tipic una sau ambele urechi se înroşesc, se umflă şi devin foarte dureroase. în acelaşi timp sau mai târziu pacientul dezvoltă inflamaţie articulară (artrită), care poate fi uşoară sau severă. Pot fi afectate cartilajele oricărei articulaţii, iar cartilajele care unesc coastele cu sternul se pot inflama. O altă zonă frecvent afectată este cartilajul nazal; nasul devine sensibil la atingere şi se poate deforma.

Alte regiuni afectate includ ochii (cu apariţia conjunc¬tivitei; rareori se produce perforaţie corneană, care con¬duce la orbire); laringele şi traheea, cu apariţia răguşelii, a tusei neproductive (tuse seacă) şi sensibilităţii în regiunea localizată deasupra mărului lui Adam; şi bronhiile, cu apariţia în unele cazuri a pneumoniei. Mai puţin frecvent este afectat cordul, cu dezvoltarea unor sufluri cardiace şi ocazional a insuficienţei cardiace.

Vasele de sânge se pot inflama; atunci când sunt impli¬cate vasele cerebrale pacientul poate prezenta convulsii sau poate face un accident vascular cerebral. Inflamaţia rinichilor conduce uneori la m tuf i< r mia Pielea se poate inflama, cu apariţiaunc 1 mi. 1 vaiietlţ 1Jj -rupt 11 cutanate.

Pacienţii cu aceasta b^Iâ pot deceda atunci când cartilajul care menţine -r»1 a nene deschise cedează (se produce colapsul bronhiilor) sau când se produc leziuni severe ale cordului şi ale vaselor sanguine.