Angină

Angină, numită şi angină pectorală, reprezintă o durere toracică sau senzaţia de greutate care apare atunci când muşchiul cardiac nu primeşte suficient sânge.

In Statele Unite aproximativ 6,5 milioane de oameni au angină pectorală şi această boală se diagnostichează anual la aproximativ 350.000 oameni. Angina are tendinţa să apară mai târziu la femei decât la bărbaţi. în medie angina apare la aproximativ 3,9% dintre femei albe, la 6,2% dintre femeile de culoare şi la 5,5% dintre femeile de origine hispanică, la 2,6% dintre bărbaţii albi, la 4,1% dintre bărbaţii de culoare şi la 4,1% dintre hispanici.
îngustarea arterelor din cauza depunerilor de grăsime (ateroame) sau ocazional din cauza unei alte afecţiuni care interferează cu fluxul sanguin către muşchiul cardiac face ca inima să nu primească suficient sânge şi oxigen.
Un flux sanguin inadecvat (ischemia) către miocard conduce uneori la apariţia anginei. Iniţial angina apare în timpul efortului fizic sau al unui stres emoţional care necesită un travaliu cardiac mai mare şi care creşte astfel necesarul de oxigen al inimii. Fluxul sanguin redus prin. arterele îngustate nu poate satisface aceste necesităţi crescute. Dacă o arteră este foarte îngustată (de obicei peste 70%) angina poate apărea şi în repaus, atunci când nevoile inimii sunt minime.
Nu poţi pacienţii cu ischemie resimt angina. Ischemia fară angină se numeşte ischemie silenţioasă.. Medicii nu pot clarifica, în ciuda dezbaterilor intense, de ce ischemia este uneori silenţioasă. Totuşi cei mai mulţi consideră ischemia silenţioasă la fel de gravă ca şi ischemia cu angină.
Angina nocturnă, este angina care apare noaptea, în timpul somnului.
Angină de decubit este angina care apare atunci când pacientul se. întinde în pat (nu neapărat noaptea), fară o cauză aparentă. Angina de decubit apare deoarece gravitaţia redistribuie fluidele din organism. Acest efect îngreunează munca inimii.
Angina variantă apare din cauza unui spasm pe una din arterele coronare mari localizate pe suprafaţa inimii. Se numeşte variantă deoarece se manifestă prin durere în timpul repausului şi nu în timpul efortului şi datorită modificărilor caracteristice observate pe electro-cardiograma (ECG) efectuată în timpul episodului anginos.
Angina instabilă se referă la un tip de angină la care caracteristicile durerii se schimbă. Deoarece carac-teristicile anginei rămân de obicei constante la o anumită persoană, orice schimbare - cum ar fi durerea mai intensă, atacurile mai frecvente, sau episoade care apar la eforturi din ce în ce mai mici sau în timpul repausului - reprezintă o agravare a bolii. Aceste schimbări reflectă de obicei o agravare rapidă a bolii cardiace ischemice, cu creşterea gradului de îngustare a arterei din cauza ruperii plăcii de aterom sau formării unui tromb. Riscul de apariţie a infarctului de miocard este foarte mare. Angina instabilă este o urgenţă medicală.

Cauze

De obicei angina este o consecinţă a bolii cardiace ischemice. Constricţia bruscă şi tranzitorie a unei artere (spasm arterial) poate produce angină prin scăderea rapidă a aportului de sânge oxigenat către ţesut. Anemia Severă poate determina de asemenea anemie. în cazul anemiei numărul celulelor roşii (care conţin hemoglobină - molecula care transportă oxigenul) sau cantitatea de hemoglobină din aceste celule este scăzută. Ca urmare, aprovizionarea cu oxigen a miocardului este redusă.
Sindromul X este. o formă de angină care nu este produsă nici de spasm, nici de blocarea aparentă a unei artere coronare mari. îngustarea tranzitorie a arterelor coronare mult mai mici este responsabilă de aceste simptome, cel puţin la unii pacienţi. Motivele pentru care o arteră se îngustează tranzitoriu nu sunt cunos¬cute, dar se consideră că este vorba de un dezechilibra chimic al inimii, sau de tulburări ale funcţiilor arterelor mici (arteriole). Acest sindrom se numeşte sindrom X cardiac pentru a putea fi diferenţiat de un alt tip de sindrom X (sindromul X metabolic sau sindromul de rezistenţă la insulina A).
Cauze mai puţin frecvente de angină indud hiper-tensiunea severă, îngustarea valvei aortice (stenoza aortică), scurgerea retrogradă a sângelui prin valva aortică (regurgitaţia aortică) şi îngroşarea pereţilor ventriculului stâng (cardiopatie hipertrofică), mai ales îngroşarea pere-telui care separă ventriculii (cardiomiopatie hipertrofică obstructivă). Aceste boli cresc travaliul cardiac (presarcina) şi cresc astfel necesarul de oxigen al miocardului. Angina apare atunci când necesarul de oxigen depăşeşte aportul. Anomaliile valvei aortice pot reduce fluxul sanguin către arterele coronare deoarece orificiile de deschidere ale arterelor coronare sunt loca-lizate chiar deasupra acestei valve.