Osteoporoza

Tratament

Scopul tratamentului este creşterea densităţii osoase. Primul pas este ingestia sau administrarea unor cantităţi adecvate de calciu şi de vitamina D.

Bisfosfonaţii (alenclronatul şi risedronatul) sunt utili pentru prevenirea si tratamentul tuturor tipurilor de osteoporoză. S-a dovedit că administrarea acestor medi¬camente conduce la creşterea masei osoase la nivelul coloanei vertebrale şi la nivelul şoldurilor şi că reduce incidenţa fracturilor. Aceste medicamente trebuie admi¬nistrate cu multă apă (200-250 ml), dimineaţa la trezire; în următoarele 30 de minute pacientul nu trebuie să con¬sume alimente sau să bea alte lichide. Deoarece bisfosfonaţii au efect iritativ asupra mucoasei esofagiene, pacienţii nu trebuie să stea întinşi cel puţin 30 de minute după administrarea medicamentului, iar după acest inter¬val de timp se vor aşeza numai dacă au mâncat ceva.

Anumite persoane, inclusiv cele care au tulburări de deglutiţie, nu pot lua bisfosfonaţi pe cale orală. La această categorie de pacienţi se poate administra intravenos un alt bisfosfonat denumit pamidronat. în plus, următoarele categorii de pacienţi nu ar trebui să primească bisfosfo¬naţi: cei cu anumite boli ale esofagului sau ale stoma¬cului, femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele la care concentraţia sanguină a calciului este scăzută şi persoanele care prezintă boală renală severă.

Atât la bărbaţi, cât şi la femei se recomandă de obicei administrarea unor cantităţi suplimentare de calciu şi de vitamina D, în special dacă în urma analizelor se constată că absorbţia calciului este inadecvată. Bărbaţii nu beneficiază de administrarea de estrogen, însă poate fi benefică terapia de substituţie cu testosteron în cazul în caxe nivelul testosteronului este scăzut. De asemenea, bărbaţii beneficiază de administrarea de bisfosfonaţi.
în cadrul tratamentului se poate utiliza şi calcitonina, care inhibă resorbţia osoasă, în special la pacienţii care prezintă fracturi vertebrale dureroase. Calcitonifia se poate administra prin injectare sau sub formă de spray nazal. Utilizarea ei poate conduce la scăderea concentraţiei sanguine a calciului, care trebuie monitorizată îndeaproape.

Injectarea zilnică a unor cantităţi mici de hormon paratiroidian poate amplifica rata de formare a ţesutului osos nou, poate creşte densitatea osoasă şi poate reduce probabilitatea de producere a fracturilor. Deşi acest medicament a condus la rezultate promiţătoare, nu este încă disponibil.

Administrarea de suplimente cu fluor poate contribui la creşterea densităţii osoase.însă din cauza faptului că osul care se formează poate fi anormal şi fragil, aceste suplimente nu sunt în general recomandate. în prezent sunt evaluate noi forme de preparate cu fluor, care să nu aibă efecte negative asupra calităţii ţesutului osos.

Fracturile cauzate de osteoporoză trebuie tratate. în cazul fracturilor de şold se efectuează înlocuirea parţială sau totală a articulaţiei şoldului A. Intervenţia chirur¬gicală poate fi necesară în cazuljmei fracturi a încheietura mâinii, sau încheietura va trebui pusă în ghips. La per¬soanele cu fracturi vertebrale foarte dureroase produse prin tasare se utilizează temporar dispozitive speciale de suport.
G vertebră tasată poate fi reparată printr-o procedură denumită vertebroplastie. în cadrul acestei proceduri, care durează aproximativ o oră pentru fiecare vertebră, se injectează în corpul vertebral tasat un material denumit poiirnetilmetacrilat (PMMA) - un „ciment osos" pe bază de acrii; procedura ajută la ameliorarea durerii şi la reducerea gradului de deformare a coloanei vertebrale. O procedură similară este cifoplastia, în care pentru a readuce corpul vertebral la dimensiunea normală înainte de introducerea cimentului acrilic - se utilizează un balon ortopedic.