Diverse idei

- Scuze
In primul rand, incep prim a-mi cere scuze a mia oara de faptul ca te-am mintit in legatura cu sala, cu momentul facerii abonamentului, si cu ziua de miercuri cu programul de mentorship. Nu imi caut justificari, nu au sens, e clar ca minciuna are picioare scurte si nu ar fi trebuit niciodata sa ascund lucrurile. Te-am ranit, sunt profund dezamagit de mine de cum am actionat, si sper ca vreodata sa poti trece peste golul asta de incredere pe care ti l-am creat. Este obiectivul meu #1 in viata acum.

- Inceputuri
De cand te-am vazut prima oara pe munte am simtit ceva la tine. Tineai pasul cu mine, nu vorbeai, erai retrasa, imi raspundeai la intrebarile pe care eu le fastaceam sa nu fie awkward si imi stateai in cap pe traseu spre Negoiu. Apoi, in seara respectiva, ai ramas cu noi, necunoscuti, la jocuri si ma uitam pe furis la tine cu orice ocazie sau incercam sa fac ceva sa te capteze. Fara doar si poate eram deja vrajit. Cum s-a intamplat, cum nu s-a intamplat, am ramas sa ne intoarcem impreuna cu masina atunci cu Valentina si George si am petrecut timp impreuna pe care altfel nu cred ca as fi avut curaj sa-l cer. Orele alea pe traseu m-au facut sa-mi dau seama ca vreau sa te revad. Zilele dupa ce am ajuns in Bucuresti ma gnadeam doar la tine, eram schimbat intr-un mod pe care nu-l mai traisem. Eram cumva hiperactiv, dar in acelasi timp retras, intr-un mod in care n-am mai retrain dupa saptamana respectiva. Cumva cred ca aia a fost reactia fizica a indragostirii mele fata de tine. Au urmat apoi zile si nenumarate idei de cum a vorbi cu tine si a te coopta sa facem orice. Am propus Valea Seaca, si spre mirarea mea ai acceptat. Deja era mai mult decat incercasem vreodata pentru oricine, eram pe teritoriu necunoscut (inca sunt!).

- Relatie
Am invatat treptat ce inseamna o relatie, faptul ca atat deciziile cat si timpul petrecut nu mai este ca inainte. Uneori poate fi frustrant asta, dar am realizat recent ca nu e o obligatie, ci e ceva ce ar trebui sa fie natural. Cand esti intr-o relatie, gandirea se transforma dintr-una de tip "eu" intr-una de tip "noi". Nu mi se pare anormal, si imi pare rau ca din cand in cand mai apar aprinderi ale gandirii egoiste. Inteleg ca trebuie sa fie o balanta intre dezvoltarea personala si viata in cuplu. Promit ca acea proportie sa fie intotdeauna orientata spre binele relatiei.

- Sufocare
Am petrecut o groaza de timp impreuna, uneori pana la "sufocare", cum am folosit eu atunci termenul... Trebuie sa intelegi ca inca sunt a inceput de drum intr-ale relatiilor, si ca personalitate sunt probabil foarte similar cu tine (prefer singuratatea), insa probabil actiunile mele (iesiri cu colegii) ar da de inteles altfel. Avem atat de multe de facut impreuna, nu am mai avut un sentiment de sufocare de atunci. Avem atat de vizitat, de petrecut, de invatat unul de la altul, de motivat unul pe celalalt. Avem atatea lucruri si trairi pe care vreau sa le traim impreuna, pe care vreau sa le traiesc alaturi de tine! Te rog, ofera-mi asta sansa asta.

- Certuri
In mod ciudat, certurile noastre au inceput la un moment dat pe diverse subiecte, au fost din ce in ce mai aprinse in mod constant si, parerea mea, e ca au inceput sa se diminueze aproape complet. Inteleg ca la inceputul relatiei nu erai intr-un punct prea fericit, ceea ce poate cauza diverse probleme, spre exemplu gelozie, frica de abandon etc. Nu stiu daca motivul diminuarii este cauzat de lipsa de implicare a noastra epuizati de certurile perecedente, cert e ca acestea au inceput sa se diminueze. Trist est totusi ca desi sunt mai rare, probabil din oboseala, cel putin tu, doresti in mod constant o separare de mine, iar eu reusesc cumva sa tot iti dau apa la moara. Imi pare rau ca am ajuns in "cutia" ta :(, imi pare rau ca iti trezesc momente e repulsie, imi pare rau ca te simti rau din cauza mea. Imi pare rau pentru tot :(

- De ce tot cred in noi?
Poate crezi ca raspunsul este simplu: comoditate. Nu! Am trait 24.5 ani cautand o persoana care sa se apropie de gandire cat de cat cu mine. Care sa vada dincolo de masti, pe care uneori chiar si involuntar le pun. Esti o persoana de nota 10/10 la capitolul informatii citite. Esti probabil cea mai citita persoana pe care o cunosc, iar in ochii mei te vad undeva foarte sus si bine. Din nou, am atatea de invatat de la tine. Nu am neaparat o ordine a gandurilor in cap, se poate vedea si din textul asta, dar vreau sa stii ca n-am fost niciodata rau intentionat. Chiar imi pasa de ce cred oamenii despre mine, si nu suport sa-i las balta. Iar acest sentiment este accentuat de N ori in relatia cu tine. Gandul ca nu te fac fericita ma omoara; as fi vrut sa am mai mult timp pe care sa-l putem petrece impreuna. Este principalul lucru la care vreau sa lucrez, de asta doresc sa ma scol devreme, sa ajung la birou devreme, sa ies mai devreme sa stau cu tine. Vreau sa stiu ca atunci cand ajung acasa esti acolo langa mine, ca ne uitam la filme si adormi pe umarul meu sau ne uitam la iUmor, sau la bouldering, sau ascultam muzica, sau facem mancare sau stam in casa impreuna si vorbim toate prostiile (cont. Discutii). Imi doresc sa petrecem mai mult timp de calitate impreuna, sa ne plimbam, sa ne bucuram unul de celalat, sa iti arat ca lumea e frumoasa si tu esti si mai frumoasa. Nu merita sa fii incruntata cand ai un chip asa frumos cand esti fericita. Nu merita sa fii suparata pentru nimic in lume, intotdeauna trebuie vazuta partea plina a paharului. Poate de asta tot insist ca noi sa ramanem impreuna, sustin cu tarie ca daca amandoi am vedea partea plina si am fi mai optimisti legat de noi, dar si mai increzatori legati de fiecare in parte... nu am avea cum sa ne certam. Nu stiu daca mediul in care traim (Bucuresti...) este cauza moleselii (cel putin a mea), sau pur si simplu lipsa unei vacante lungi.
Poate ca tie nu ti se mai pare, dar momentele "bune" ale noastre, cel putin pe care eu le traiesc mi se par minunate, sunt in al 9-lea cer, nu stiu cum trece timpul si nu as vrea sa treaca niciodata. Cand stau cu tine in pat sau cand te tin in brate, sau cand ne tinem de mana.... nu pot renunta la simtirile alea. Pentru un "robot" ca mine, momentele alea sunt viata... tu imi arti cum e sa traiesc. Si deseori radem de certurile noastre in momentele bune... "ieri eram certati iar azi uite ce bine e...". Esti caldura care imi lipseste din gheata mea interna (la fel si fizic, ma incalzesti si nici nu stii ce bine se simte! Sau stii...)
Mai cred in noi pentru ca, cum am zis si mai sus, certurile au inceput sa dispara, fricile au inceput sa dispara (AM REUSIT CU SUCCES SA LE READUC CRED CU PROSTIA MEA :(), ne indrepam spre ce cred eu ca este o relatie normala, bazata pe incredere. Suntem doi anxiosi, care se manifesta in mod fundamental diferit, dar stim amandoi asta despre fiecare si, eu cel putin, incerc sa te inteleg si sa ajut cum pot sa treci peste asta. Cateoata imi doresc sa fi fost mai priceput la asta :(

- Discutii
As fi vrut sa fiu mai apt intr-ale discutiei, o sa dau vina pe lipsa de carti citite. Despre Dota sau programare ti-as vorbi pana maine, dar alea sunt doar munca si jocuri. Tu, in schimb, chiar poti vorbi lucruri din afara domeniului tau, esti pasionata de carti, de psihologie, de psihopati, de toate minunatiile. Si chiar stii sa vobesti, sa iti formezi si expui ideile. Eu cand vorbesc zbor de la o chestie la alta, uit de la ce am plecat, vorbesc repede, nu se intelege nimic. As dori uneori sa-mi atragi atentia asupra acestui lucru. Uneori imi pare rau ca sunt asa, si ma gandesc ca puteai sa-ti petreci timpul cu o persoana cu adevarat interesanta (a se citi ca asta e una din definitiile unei persoane interesante pentru mine: citit, informat si capabil sa vorbeasca deschis despre un subiect oarecare, nu neaparat meseria lui). Dar chiar si asa, avem discutii interesante, inca tin minte dezbaterile noastre pe teme gen veganism, sau UE, sau procreare/abortie, sau ce inseamna o familie. Stiu ca unele din ele s-au transformat din pacate in certuri mai largi, adevarul e ca amandoi suntem destul de orgoliosi si cautam sa avem cuvantul final la orice (sau poate doar eu ;/, scuze pentru asta).

- Personal vs. Relatie
Stiu ca este un subiect sensibil dezbatut si redezbatut intre noi. Stiu ca amandoi suntem de parere ca trebuie sa avem si o viata personala, sa ne urmam scopurile, dar facand asta sa nu ne alienam de partener si daca se poate sa il includem si pe el. Este fix modul meu e a gandi... consier ca o impartire 50-45-5 (relatie-job-pasiuni) este perfecta. Nu stiu daca amandoi vedem proportia asta la fel, dar te rog din toata inima, urmareste-ti si tu visurile, nu iti taia din aripi din cauza a ce crezi ca as zice eu. Daca te chema colegii afara si nu avem nimic programat in ziua aia, te rog, du-te. Daca vrei sa ma inviti si pe mine si pot veni, o s-o fac din toata placerea. Reciproca este la fel. Nu inteleg de unde a venit gandul ca mi-ar fi rusina cu tine. Am un mod mai dubios de a arata asta... anxietate sociala, probabil.

- Pasiuni comune
Avem multe pasiuni comune, poate putin diferite, dar la baza lor sunt foarte similare. Amandurora ne place sa vizitam tari straine, amandurora ne place sa mergem la munte (fie catarat, sau trasee de anduranta sau orice), amandurora ne plac aventurile si adrenalina, tie iti plac niste filme geniale, iar eu sunt fanul filmelor in general. Amandurora ne place sa invatam, sa excelam in domeniul nostru, probabil asta iti da si tie o stare de incredere.

- Fin
In fine, am petrecut mult timp impreuna, am cugetat destul de mult si concluzia e ca nu vreau sa te pierd. Vreau sa ramanem impreuna si sa incercam sa atingem acel gol de "relatie pe termen lung". Vreau sa te stiu langa mine, sa stiu ca am cui sa dau mesaj de buna seara sau sa stiu ca are cine sa ma trezeaca. Este decizia ta ce vrei sa faci. Imi cer iar scuze pentru prostiile facute recent si iti promit (oricat o mai conta cuvantul meu pentru tine) ca nu o sa mai fac niciodata asta. Daca nu vei mai dori sa fim impreuna, o sa te inteleg, o sa accept si n-o sa ma iert niciodata ca am pierdut o asa minunatate de persoana de langa mine. Te rog, iarta-ma, si te rog da-mi inca o sansa sa fac lucrurile cum trebuie. Te rog acorda-mi ultima oara increderea ta.

Al tau, Robo..meehai