Sindromul nefritic

Tratament

In majoritatea cazurilor de sindrom nefritic acut nu există nici un tratament specific. Până la reluarea funcţiilor renale poate fi necesară menţinerea unei diete sărace în proteine şi sodiu. Pentru a creşte excreţia renală de sodiu şi apă se pot prescrie diuretice. Hipertensiunea arterială trebuie tratată.

Când se suspectează că sindromul nefritic este cauzat de o infecţie bacteriană, administrarea de antibiotice nu este în general recomandată deoarece nefrita debutează la 1-6 săptămâni (în medie 2 săptămâni) după infecţie, însă dacă infecţia bacteriană este încă prezentă când sindromul nefritic este descoperit, atunci tratamentul antibiotic trebuie început. în caz de malarie se adminis-trează medicamente specifice eficace contra agentului cauzal.
La persoanele cu glornerulonefrită rapid progresivă se începe prompt tratamentul cu medicamente care inhibă sistemul imunitar. Se administrează intravenos doze mari de corticosteroizi timp de aproximativ o săptămână, după care un interval variabil aceştia sunt administraţi pe cale orală. Pacienţii pot primi şi ciclo- fosfamidă (un imunosupresor). în plus, uneori se folo¬seşte plasmafereza pentru îndepărtarea anticorpilor anormali din sânge. Când tratamentul este întârziat, creşte riscul de apariţie a insuficienţei renale şi de recomandare a dializei. La persoanele cu insuficienţă renală cronică se ia în considerare uneori efectuarea unui transplant renal, însă glornerulonefrită rapid progresivă poate să afecteze şi rinichiul transplantat.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei înce-tinesc adeseori progresia sindromului nefritic cronic. Administrarea de medicamente pentru reducerea presi-unii sanguine şi diminuarea aportului de sodiu sunt măsuri considerate benefice. Restricţia aportului dietetic de proteine conferă beneficii modeste în ceea ce priveşte rata de deteriorare a funcţiilor renale. Insuficienţa renală trebuie tratată prin dializă sau transplant renal.