Pulpita

Pulpita reprezintă inflamaţia dureroasă a pulpei dentare, regiunea cea mai centrală a dintelui, unde se află nervii şi vasele sanguine. Pulpita este produsă de obicei de carii; pe locul doi sunt traumatismele. Inflamaţia uşoară, dacă este ameliorată, poate să nu lezeze dintele permanent. Inflamaţia severă poate conduce la distrugerea ţesutului pulpar.

Simptome şi diagnostic

Pulpita poate produce durere intensă. Pentru a stabili dacă pulpa este suficient de sănătoasă şi dacă poate fi salvată, medicul stomatolog efectuează anumite teste. De exemplu, aplică un stimul fierbinte sau rece. Dacă durerea persistă după ce stimulul este îndepărtat, sau dacă durerea apare spontan, pulpa este de obicei mult prea afectată.
Se poate utiliza şi un dispozitiv electric de testare, care indică dacă pulpa este viabilă, însă nu şi dacă aceasta este sănătoasă. Dacă pacientul simte descărcarea electrică uşoară administrată la nivelul dintelui, atunci pulpa este viabilă. Sensibilitatea la lovirea dintelui semnifică adeseori propagarea procesului inflamator la ţesuturile învecinate.

Tratament

Inflamaţia dispare atunci când cauza este tratată. Când pulpita este depistată precoce, plasarea unei plombe temporare care conţine un anestezic poate ameliora dure¬rea. Plomba poate fi menţinută până la 6-8 săptămâni şi apoi se înlocuieşte cu o plombă permanentă. Adeseori plomba permanentă poate fi montată imediat.
Când leziunile pulpei sunt extensive şi ireversibile, singura modalitate de ameliorare a durerii este obturaţia de canal sau extracţia dentară.