Gastrita

Diagnostic

Medicul suspectează prezenţa gastritei la pacienţi cu disconfort sau durere în abdomenul superior sau la cei cu senzaţie de greaţă. De obicei nu este necesară efec¬tuarea de investigaţii suplimentare. Dacă însă diagnos¬ticul nu este sigur, sau dacă simptomele nu dispar în urma tratamentului, se poate examina direct mucoasa gastrică cu ajutorul unui endoscop (un tub flexibil având la capăt o cameră video) A. Dacă este necesar, medicul poate efectua o biopsie (prelevarea unei mostre tisulare în vederea examinării la microscop) a mucoasei gastrice.

Tratament

Indiferent de cauza gastritei, simptomele pot fi ame-liorate prin administrarea de medicamente care neutralizează acidul sau care reduc producţia de acid gastric i. în cazul simptomelor uşoare, antiacidele - care neutralizează aciditatea gastrică - sunt de obicei suficiente. însă acestea trebuie luate de câteva ori pe zi şi produc frecvent diaree sau constipaţie. Medicamentele care reduc producţia de acid includ blocanţii receptorilor de histamină de tip H2 şi inhibitorii pompei de protoni. Inhibitorii H2 sunt de obicei mai eficace decât antiacidele din punct de vedere al ameliorării simptomelor, iar mulţi pacienţi consideră că aceştia sunt mai uşor de admi-nistrat. Inhibitorii pompei de protoni sunt prescrişi atunci când este necesar tratament maximal. Când gastrita este produsă de o infecţie, se prescriu şi antibiotice. Medicii pot prescrie sucralfat, care previne iritaţiile gastrice. Când se produce o ulceraţie care perforează peretele gastric, este necesară intervenţia chirurgicală de urgenţă.
Persoanele cu gastrită erozivă trebuie să evite medica-mentele, cum ar fi AINS, care irită mucoasa gastrică. Unii medici prescriu inhibitori de pompă de protoni sau misoprostol pentru a preveni leziunile mucoasei gastrice, însă coxibii (inhibitorii de COX-2, curn sunt celecoxib şi rofecoxib) irită mai puţin mucoasa gastrică în compa¬raţie cu AINS de generaţie veche).

Majoritatea pacienţilor cu gastrită acută de stres îşi revin complet atunci când boala de bază, leziunea sau hemoragia este controlată. însă la 2% dintre persoanele internate în unităţile de terapie intensivă există hemoragie importantă produsă de gastrita acută de stres, care frecvent este fatală. Din acest motiv, medicii trebuie să încerce să prevină gastrita acută de stres care apare după traumatisme severe, boli grave sau arsuri extinse. Medi¬camentele care reduc producţia acidă gastrică se administrează de obicei după intervenţiile chirurgicale şi la majoritatea pacienţilor de la terapie intensivă, astfel încât să fie prevenită gastrita acută de stres. Aceste medicamente se folosesc şi pentru tratamentul ulcera-ţiilor care se formează. La persoanele cu hemoragie severă determinată de gastrită acută de stres, se pot folosi foarte multe metode terapeutice. Insă puţine dintre acestea ameliorează prognosticul. Transfuziile sanguine pot chiar să agraveze hemoragia. Locurile de sângerare pot fi închise temporar prin aplicarea de căldură (caute- rizare) în timpul endoscopiei, însă hemoragia se reia frecvent dacă boala de bază persistă. în aceste situaţii, pentru salvarea vieţii pacientului poate fi necesară extirparea întregului stomac.

Nu există niciun tratament curativ pentru gastrita postgastrectomie sau pentru gastrita atrofică. Persoanele cu anemie produsă de scăderea absorbţiei vitaminei B12, care apare în caz de gastrită atrofică, trebuie să primească injecţii suplimentare cu această vitamină pentru tot restul vieţii.
La pacienţii cu gastrită cu eozinofile, pentru comba-terea obstrucţiei orificiului gastric se pot administra corticosteroizi sau se poate interveni chirurgical. Boala Menetrier poate fi vindecată prin extirparea parţială sau totală a stomacului. Nu există niciun tratament medical eficace.