Silicoza

Silicoza reprezintă depunerea ireversibilă de ţesut fibros la nivelul plămânilor din cauza inhalării prafului de siliciu (cuarţ).
Silicoza, cea mai veche boală ocupaţiotială cunoscută, apare la persoanele care au inhalat praf de siliciu timp de mulţi ani. Siliciul reprezintă principalul constituent al nisipului, astfel încât expunerea este frecvent întâlnită la lucrătorii în minele din care se extrag metale, la tăietorii de gresie şi'granit, la cei-care lucrează în topitorie şi la olari. -

Atunci când este inhalat, praful de siliciu pătrunde în plămâni, iar celulele cu rol de apărare, cum ar fi macrofagele, înglobează particulele H. Enzimele eliberate de aceste celule cauzează fibroză ţesutului pulmonar. Iniţial, ariile fibrozate au formă sferică şi dimensiuni mici (silicoză nodulară simplă), însă în final se unesc între ele şi formează mase de dimensiuni mari (silicoză complicată). La nivelul acestor arii de fibroză nu se realizează în mod normal transferul oxigenului în sânge.
Elasticitatea plămânilor se reduce, astfel încât respiraţia presupune depunerea unui efort mai mare.

Simptome şi diagnostic

Simptomele apar de obicei numai după cel puţin 20 de ani de expunere la praf. însă la cei cu anumite ocupaţii, cum ar fi sablatorii, săpătorii de tuneluri şi producătorii de săpunuri abrazive, care sunt expuşi la cantităţi foarte mari de praf de siliciu, simptomele pot să apară după mai puţin de 10 ani.
-Forma cea mai puţin gravă de boală pulmonară cauzată de siliciu este silicoza nodulară simplă. Pacienţii cu silicoză nodulară simplă nu au de obicei probleme respiratorii, însă pot prezenta tuse şi expectora ţie de spută (denumită şi flegmă) deoarece căile lor aeriene mari sunt inflamate (o afecţiune denumită bronşită cronică *).

Pacienţii care prezintă forma mai gravă de boală, silicoza complicată, prezintă tuse şi expectoraţie de spută, precum şi dispnee severă. Iniţial dispneea apare numai în timpul activităţii fizice, însă în cele din urmă ajunge să fie prezentă şi în repaus. Dificultăţile respiratorii se agravează odată cu trecerea timpului, chiar dacă persoana încetează a mai lucra cu siliciu. Leziunile pulmonare conduc la suprasolicitarea inimii drepte şi se poate ajunge la un tip de insuficienţă xardiacă (denumită cord pulmonar #) care poate fi fatală. De asemenea, atunci când sunt expuşi la microorganismul care cauzează tuberculoză, pacienţii cu silicoză au un risc mult mai mare de a face tuberculoză în comparaţie cu persoanele fară silicoză.

Silicoza se diagnostichează atunci când pe radiografia efectuată la o persoana care a lucrat cu siliciu se observă un aspect caracteristic de fibroză nodulară. Testele respiratorii se efectuează pentru a stabili dacă funcţia pulmonară este afectată.