Accidentul vascular cerebral ischemic

Tratament

Pacienţii care prezintă simptome ce sugerează un accident vascular cerebral ischemic necesită atenţie medicală imediată; medicii pot uneori reduce amploarea leziunilor sau pot preveni agravarea bolii dacă acţionează rapid.
Atunci când o persoană care a avut un accident vascu-lar cerebral ajunge la spital, primele obiective ale tratamentului sunt readucerea la parametri normali a respiraţiei, a activităţii cardiace, a presiunii sanguine şi a temperaturii. Dacă tensiunea arterială este scăzută se administrează fluide. Pentru a reduce frecvenţa cardiacă ridicată se administrează medicamente (cum ar fi un beta-blocant); dacă inima bate prea rar se poate intro¬duce un pacemalcer cardiac. Febra se scade prin admi¬nistrarea de acetaminofen sau de ibuprofen, sau prin învelirei pacientului într-o pătură de răcire. Creşterea temperaturii corporale chiar şi numai cu câteva grade poate agrava semnificativ leziunile cerebrale cauzate de un accident vascular cerebral ischemic. De obicei se admriiotj ?azi oxigen pe mască faciali SiU pe cămile nazal? iar li Judele °e administt ează pnrtr-o linie venoasă. în general, hipertensiunea arterială nu este tratată iirej at Jucat dacă valorile depăşesc 170/110 irimHg, deoarece dacă aceasta scade prea mult ţesutul cerebral poate să nu primească suficient oxigen.

Pentru a restabili fluxul sanguin cerebral se poate administra intravenos un medicament care dizolvă cheaguriie (un medicament trombolitic), cum ar fi activatorul tisular al piasminogenului (tPA). Deoarece medicamentele trombolitice pot produce hemoragie la nivelul creierului şi al altor regiuni ale corpului, acestea nu ar trebui administrate la pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral hemoragie. Aşadar, înainte de administrarea unui medicament trombolitic trebuie să se efectueze TC sau RMN pentru ca medicul să fie sigur că nu există hemoragie cerebrală. Pentru a fi eficace administrarea intravenoasă a agentului trombolitic trebuie începută în primele 3 ore de la debutul accidentului vas¬cular cerebral. însă majoritatea persoanelor care au suferit un accident vascular aiune la sroital la 3-6 ore dună aceea - fiind prea târziu r en< 1 r a tu -nbohav 1 ir 1 venoasă. Unele dinţi "ao^ p~i j-n? j, ot primi agei ti < trombolitic prin inj^ '"are -la - ™i ntrav^nt =>, a i>l încât la nivelul chea_u'ui i., uf -a o cantitate nai mare de medicament. Per>*~ -1 T*»?liza aceasta, se practica o incizie tegumentară si sc • - -^nuntr-b ubţire şi flexibil (cateter) într-o artera Cit-t^i 1 1, ansat ipoi prin sistemul arterial pdi ilaru -hd Jieagv'ui.
în cazul unui accident \ t du rcrcbxalîne Juţiise pot administra anticoagulante - cum ar fi. heparina - însă eficacitatea acestora nu a fost dovedită. însă după ce evoluţia simptomelor a incetat se pot administra anticoagulante pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale ulterioare la persoanele cu fibrilaţie atrială sau cu boli valvulare cardiace. De. ui ece aceste medicament1 cresc riscul de hemoragie ce. -/orală, se aşteapta de obicei cel puţin 24 de ore după tratamentul trombolitic înainta de a începe tratamentul anticnagulant. Anticoagulantele sunt contraindicate la persoanele care au hipertensiune arterială necontrolată sau cai e au sufei it un accident vas-cular cerebral hemoragie.

Alte măsuri terapeutice noi, experimentale, car^ pot creşte probabilitatea unei recuperări favorabile < an tau în blocarea receptorilor pentru anumiţi neurctiansmi ţători cerebrali. Aceste măsuri nu sunt însă ditjoril ile pentru a fi utilizate de rutină...

Odată ce accidentul vascular cerebral ischemic îşi încheie evoluţia, o parte din ţesutul cerebral este necro-zată, astfel încât restabilirea fuxului sanguin-către aria respectivă prin îndepărtarea chirurgicală a obstacolului arterial (endarterectomie) nu restaurează funcţiile pierdui \ Din acest ri;o* / ■• -ndarterectomia nu este de obicei .ndicată. însă îi . tarea obstacolelor după produce ea unui ac.'der* /, cular cerebral mic poate reduce riscul unor accidente vasculare cereorale ulterioare.

Dacă accidentul va ular este deo ebit d~ sever, atunci se pot admir str me beam nte ' urr manitolul - pentru a 1 du< ' i<- mul ce eh al si pi esiunea intra¬craniană. Unii pacienţi necesită ventilaţie mecanică pentru, a putea respira.