Hemoragia digestivă

Hemoragia se poate produce la orice nivel al tractului digestiv, de la cavitatea bucală până la anus. Sângele poate fi prezent în lichidul de vomă (heinatemeză). Când pacientul vomită sânge, aspectul este roşu-deschis dacă hemoragia este recentă şi continuă. De asemenea, sângele vomat poate avea aspectul zaţului de cafea atunci când hemoragia este redusă sau s-a oprit, din cauza digestiei parţiale a acestuia în mediul gastric acid.

Sângele poate fi eliminat şi la nivel rectal, fie sub formă de melenă (materii fecale de culoare neagră şi consistenţa scăzută, asemănătoare cu păcura) sau sub formă de sânge roşu aprins (hematochezie). Melena apare atunci când hemoragia se produce la nivelul esofagului, stomacului sau intestinului, subţire. Coloraţia neagră a melenei este dată de expunerea sângelui la aciditatea şi enzimele din stomac şi la acţiunea bacteriilor din intestinul gros. Hernatochezia este mai frecventă atunci când hemoragia se. produce în intestinul gros, cu toate că poate apărea şi în caz de hemoragie foarte abun-dentă în porţiunile superioare ale tractului digestiv.

Hemoragia digestivă poate avea numeroase cauze, cum ar fi: ulcerele peptice; conexiunile anormale între arterele şi venele intestinale (malformaţii arteriovenoase); dilataţia venelor esofagului (varice esofagiene); iritaţia produsă de anumite medicamente, cum ar fi aspirina şi alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); boli infla-matorii intestinale şi cancerul sistemului digestiv.

Pierderile bruşte şi importante de sânge pot fi însoţite de creşterea frecvenţei cardiace, scăderea presiunii arteriale şi diminuarea debitului urinar. Mâinile şi picioarele pacientului sunt reci şi umede. Scăderea fluxului sanguin cerebral poate conduce la confuzie, dezorientare, somnolenţă şi chiar scăderea extremă a presiunii arteriale (şoc hemoragie).