Gastrita

Gastrita reprezintă inflamaţia mucoasei gastrice.
Mucoasa gastrică este rezistentă la acţiunile diferiţilor agenţi iritanţi, iar de obicei nu este afectată nici chiar de acizi foarte puternici. Cu toate acestea, la pacienţii cu gastrită mucoasa gastrică este iritată şi inflamată.

Cauze

Gastrita poate fi produsă de mulţi factori, cum ar fi infecţiile, leziunile şi tulburările sistemului imunitar.

Gastrita infecţioasă este produsă de virusuri, bacterii, sau fungi. Pe plan mondial, cea mai frecventă cauză de gastrită este infecţia cu bacteria Helicobacter pylori. Gastrita virală sau fungică poate să apară la persoanele cu boli cronice sau cu afectare a sistemului imunitar, cum sunt pacienţii bolnavi de SIDA sau cancer, sau cei care fac tratament cu medicamente imunosupresoare.

Gastrita erozivă constă atât în inflamaţie a mucoasei gastrice, cât şi în distrugerea acesteia. Este produsă de: substanţe iritante, cum sunt medicamentele, în special aspirina şi alte AINS; boala Crohn; infecţii bacteriene sau virale şi ingestia unor substanţe corozive. La anumite persoane, chiar şi administrarea unei tablete de aspirină pentru copii, dacă se realizează zilnic, poate produce leziuni ale mucoasei gastrice. Gastrita erozivă poate să apară brusc, însă de obicei evoluează lent, la persoane sănătoase.

Gastrita acută de stres, o formă de gastrită erozivă, este,-produsă- de boli acute sau traumatisme. Boala primară nu afectează de obicei stomacul. De exemplu, cauzele cele mai frecvente sunt arsurile extinse şi traumatismele care conduc la hemoragie masivă. Nu se cunoaşte exact modul în care bolile grave conduc la gastrită, însă un rol poate avea scăderea fluxului sanguin gastric sau afectarea capacităţii mucoasei gastrice de a se apăra şi reînnoi.

Gastrita de iradiere apare atunci când se administrează tratament cu radiaţii în partea inferioară stângă a toracelui sau la nivelul abdomenului superior, deoarece în aceste situaţii apare iritaţia mucoasei gastrice.

Gastrita postgastrectomie este întâlnită la persoane la care o parte din stomac a fost extirpată chirurgical (o procedură denumită gastrectomie parţială). Inflamaţia apare la nivelul suturii. Se consideră că această formă de gastrită apare dacă în urma intervenţiei chirurgicale aportul sanguin la nivelul mucoasei gastrice este dimi¬nuat, sau dacă mucoasa gastrică este expusă la cantităţi mari de bilă (suc digestiv de culoare verde-gălbuie, produ s de ficat).

Gastrita atrofică este produsă de anticorpi care atacă mucoasa gastrică, astfel încât aceasta devine foarte subţire şi pierde multe celule care produc acid şi enzime. Această boală afectează de obicei persoanele în vârstă, în special cele care au infecţie cronică cu bacteria Helicobacter pylori. De asemenea, este mai frecventă la pacienţii care au suferit rezecţie gastrică parţială.

Gastrita cu eozinofile poate avea cauze diferite, de la o reacţie alergică până la o infecţie cu viermi rotunzi. în alte situaţii cauza este necunoscută. Acest tip de gastrită se caracterizează prin acumularea de eozinofile (un tip de globule albe) în peretele gastric.

Boala Menetrier, a cărei cauză este necunoscută, reprezintă un tip de gastrită în care la nivelul peretelui gastric se formează, nişte plice groase, de dimensiuni mari, glandele gastrice se hipertrofiază şi apar chisturi pline cu lichid. Cauza bolii ar putea fi o reacţie imuno- logică anormală sau infecţia cu Helicobacter pylori.
în gastrita cu plasmocite, în peretele gastric şi la nivelul altor organe se acumulează plasmocite (un tip de glo¬bule albe)... Cauza acestei afecţiuni este necunoscută.