Gastroenterita

Gastroenterita reprezintă un grup de boli produse de obicei de o infecţie cu un microorganism sau de ingestia unor substanţe chimice toxice.

Gastroenterita se manifestă de obicei prin diaree moderată sau severă, care poate fi însoţită de pierderea apetitului, greaţă, vomă, crampe şi disconfort abdomi¬nal. Deşi, de obicei, nu este severă la adulţii sănătoşi, producând numai disconfort şi neplăcere, la pacienţii foarte bolnavi, foarte tineri sau foarte bătrâni poate produce deshidratare severă A şi dezechilibre electrolitice , ambele fiind potenţial fatale.

Cauze

Infecţiile care produc gastroenterită pot fi transmise de la o persoană la alta (contact interpersonal), în special dacă o persoană care are diaree nu se spală bine pe mâini după ce a avut scaun. Infecţia unei persoane (şi uneori a mai multor persoane, situaţie în care boala este denumită epidemie) se poate produce şi în urma ingestiei de alimente sau apă care au fost contaminate cu materii fecale infectate. Majoritatea alimentelor pot fi contami¬nate cu bacterii şi produc gastroenterită dacă nu sunt preparate termic sau pasteurizate corespunzător. Apa contaminată este ingerată uneori în moduri neobişnuite, de exemplu prin înotul într-o piscină contaminată de
materii fecale eliminate de un animal infectat sau de o persoană infectată. în unele cazuri, infecţia este dobândită In urma contactului cu animale purtătoare ale microorga¬nismului infecţios.

Anumite bacterii produc toxine care determină secre¬ţia de apă şi electroliţi la nivelul celulelor care tapetează peretele intestinal. O astfel de toxină, produsă de bacte¬ria Vibrio cholerae, este responsabilă pentru diareea apoasă care reprezintă simptomul principal al holerei; alte specii de Vibrio, prezente în carnea crudă de crustacee, produc o formă similară de gastroenterita, însă mai puţin severă. O toxină produsă de bacteria Escherichia coli (E. coli) poate produce diareea călătorilor şi uneori epidemii de diaree în creşele din spital.
Unele bacterii (cum ar fi anumite tulpini de Escheri¬chia coli, Campylobacter, Shigella şi Salmonella) inva¬dează mucoasa intestinală. La acest nivel produc leziuni celulare, cu apariţia unor mici ulceraţii care sângerează şi permit pierderi semnificative de lichide care conţin proteine, electroliţi şi apă.

In afară de bacterii, anumite tipuri de virusuri, cum ar fi rotavirusurile şi virusul Norwalk, produc gastroenterită. în zonele cu climă temperată, în timpul iernii rota¬virusurile produc majoritatea cazurilor de diaree suficient de severă pentru a necesita internarea sugerilor şi a copiilor.

Anumiţi paraziţi intestinali, în special Giardia lamblia, se ataşează sau invadează mucoasa intestinului subţire şi produc greaţă, vomă, diaree şi stare generală de rău. Infecţia care rezultă, denumită giardioză, este mai frecventă în zonele cu climă temperată, însă poate fi întâlnită în orice regiune din Statele Unite şi din lume. Dacă boala devine persistentă (cronică), absorbţia substanţelor nutritive poate fi redusă, această afecţiune fiind cunoscută sub denumirea de sindrom de malab- sorbţie. Un alt parazit intestinal, denumit Cryptospo- ridium, produce diaree apoasă care uneori este însoţită de crampe abdominale, greaţă şi vomă. Infecţia care apare, denumită criptosporidioză, este de obicei uşoară la persoanele sănătoase, însă poate deveni severă şi uneori este fatală la pacienţii cu afectare a sistemului imunitar. Atât infecţia cu Giardia cât şi cea cu Cryptosporidium sunt dobândite în urma ingestiei de apă contaminată.

Gastroenterita poate să apară şi din cauza anumitor substanţe chimice toxice ingerate. Aceste toxine sunt produse de obicei de plante, cum ar fi ciupercile otră¬vitoare, sau de anumite tipuri de alimente marine exotice, astfel încât nu este vorba de o infecţie. Acest tip de gastroenterită poate să apară după consumul de apă sau alimente contaminate cu substanţe chimice precum ar¬senic, plumb, mercur sau cadmiu. Ingestia unor canti¬tăţi mari de alimente acide, cum sunt citricele şi roşiile, conduce la anumite persoane la gastroenterită chimică.