Ipohondria

Ipohondria este o boală în care o persoană este preocupată de teama de a avea o boală gravă.
Ipohondria este întâlnită de obicei la persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani şi se pare că afectează în mod egal ambele sexe. Unii indivizi cu ipohondrie prezintă de asemenea depresie sau anxietate.

Simptome şi diagnostic

Ipohondria se suspectează atunci când o persoană sănătoasă cu manifestări minore este preocupată de semnificaţia acestor simptome şi nu are încredere în reasigurările oferite de medic după examenul clinic şi efectuarea analizelor. Relaţiile personale ale pacienţilor şi performanţa la slujbă sunt frecvent afectate din cauza preocupării crescânde a individului faţă de problemele de sănătate. Diagnosticul de ipohondrie este confirmat atunci când afecţiunea persistă cel puţin 6 luni şi când simptomele pacientului nu pot fi atribuite depresiei sau unei alte boli mintale.

Tratament

Tratamentul este dificil, deoarece o persoană cu ipohondrie este convinsă că ceva este în neregulă.
Reasigurările oferite de medic nu reuşesc să înlăture aceste preocupări. însă formarea unei relaţii de încredere cu doctorul este benefică, în special dacă se programează vizite regulate la medic. Când simptomele nu sunt ame¬liorate suficient, pacientul poate obţine beneficii dacă este trimis la un terapeut pentru alte evaluări şi tratamente, continuând să fie văzut de medicul care îi asigură îngrijirea. Tratamentul cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, o clasă de antidepresive, poate fi eficace. Terapia cognitivă poate de asemenea conduce la ameliorarea simptomelor.