DEFICITUL DE CUPRU

Deficitul de cupru este rar la persoanele sănătoase. Este întâlnit în principal la nou-născuţii prematuri, la sugarii care recuperează după subnutriţie severă, sau care au diaree persistentă. O boală severă care afectează absorbţia elementelor nutritive (Cum ar fi boala celiacă, boala Crohn, fibroza chistică, sau sprue tropical) poate conduce la apariţia deficitului de cupru. Aportul crescut de zinc sau fier diminuă absorbţia intestinală a cuprului.

Simptomele deficitului de cupru includ oboseală, hemoragii subcutanate, leziuni ale vaselor sanguine şi hipertrofie cardiacă. Anemia este frecventă, iar numărul globulelor albe este scăzut.

Diagnosticul deficitului de cupru se bazează pe simptome şi pe analizele sanguine cu ajutorul cărora se detectează scăderea nivelului de cupru şi ceruloplasmină (o proteină care conţine cupru). Deficitul de cupru se tratează prin administrarea de suplimente care conţin cupru.