Ce este arterioscleroza?

Arterioscleroză, care presupune îngroşarea (scleroza) arterelor (arterio-) este un termen gene¬ral pentru câteva boli în care peretele arterelor devine mai gros şi îşi'pierde elasticitatea. Există trei tipuri: ateroscteroză, arterioscleroză si arterio¬scleroza Monckeberg.
Ateroscleroza, cel mai' cunoscut tip, reprezintă rigidizarea arterei din cauza unei piăcî de aterom care conţine depozite de grăsime. Afectează arterele de calibru mediu şi mare.
Arterioscleroza reprezintă rigidizarea arteriolelor mai mici. Afectează iniţia! straturile interne şi medii ale pereţilor arteriolelor. Pereţii se îngroaşă, îngus¬tând arteriolele. Ca urmare, vascularizaţia unui organ poate fi redusă deoarece arteriolele nu primesc suficient sânge. Rinichii sunt cel mai frec¬vent afectaţi. Această boală apare mai aies la persoanele care suferă de hipertensiune arterială sau de diabet zaharat. Oricare din aceste boli afectează pereţii arteriolelor, ceea ce duce Ia Îngus¬tarea acestora.
Arterioscleroza Monckeberg afectează arterele de calibru mic şi mediu. Calciul se acumulează în pereţii arterelor, care devin rigizi fără a se îngroşa. Această afecţiune în esenţă inofensivă apare la femeile şi la bărbaţii în vârstă de peste 50 de ani.
peretele arterial, făcând aceste zone mai susceptibile la formarea de ateroame.

Arterele afectate de ateroscleroza îşi pierd elasticitatea, ceea ce contribuie probabil la creşterea tensiunii arteriale. Pe măsură ce placa de aterom creşte diametrul intern al vasului (lumenul) se îngustează Cu timpul se deţ une calciu în placă, ceea ce face .a aceasta să devină fi-iaoilă şi să apară rupturi (placa devine instabilă). Sângtie poate pătrunde în placa instabilă, facând-r şi mai m-re ;i obstruând artera şi mai mult. O placă de ateiom poat ■ să-şi verse conţinutul lipidic în torentul sanguin. Această masă de grăsime (embol gras) poate fi transportată de torentul sanguin şi poate bloca o arteră din altă parte a organismului. De cele mai multe ori ruptura unei plăci instabile duce la formarea unui tromb de sânge - cauza principală a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral. Cheagul de sânge poate îngusta sau bloca o arteră, sau cheagul se poate detaşa (devenind embol); acesta circulă prin torentul sanguin şi poate bloca o arteră din aval.

Peretele arterelor este alcătuit din câteva straturi. Intima, sau stratul intern (endotehul), este de obicei neted şi are o structură continuă. Arteriosclerozâ apare atunci când intima este lezată sau afectată de o boală. Apoi un tip de celule albe - denumite monocite - sunt activate şi extravazează din torentul sanguin în stratul intern al peretelui vascular. în interiorul intimei acestea sunt transformate în celule spumoase, care colectează substanţele grase, mai ales colesterol. Cu timpul celulele musculare netede se deplasează din stratul mijlociu al vasului către intimă şi se multiplică la acest nivel. Se acumulează de asemenea şi ţesut conjunctiv şi elastic, resturi de celule, cristale de colesterol şi calciu. Această acumulare de celule încărcate cu grăsime, celule musculare netede şi alte substanţe formează un depozit neregulat numit aterom sau placă ateromatoasă. Pe măsură ce creşte placa îngroaşă peretele arterei şi proemineazâ în lumenul acesteia. Placa îngustează sau blochează artera, reducând sau oprind fluxul sanguin.