Acromegalia şi gigantismul

Hiperproducţia de hormon de creştere conduce la creştere excesivă. La copii, afecţiunea este denumită gigantism; la adulţi poartă numele de acromegalie.
Hormonul de creştere stimulează creşterea oaselor, muşchilor şi a multor organe interne. Ca urmare, pro-ducţia unor cantităţi crescute de hormon de creştere conduce la dezvoltarea marcată a acestor ţesuturi. Hiper-producţia este cauzată aproape întotdeauna de o tumoră benignă a glandei pituitare (adenom). Anumite tumori rare ale pancreasului şi plămânilor pot de asemenea produce hormoni care stimulează glanda pituitară să sintetizeze cantităţi excesive de hormon de creştere, consecinţele fiind similare.

Simptome şi semne

Când producţia excesivă de hormon de creştere începe înainte de închiderea cartilajelor de creştere (adică la copii), apare gigantismul. Oasele lungi cresc foarte mult. Persoana afectată devine neobişnuit de înaltă, iar membrele superioare şi inferioare se alungesc. Puber¬tatea poate fi întârziată, iar dezvoltarea organelor genitale poate fi incompletă.
In majoritatea cazurilor, producţia în exces de hormon de creştere începe la o vârstă cuprinsă între. 30 şi 50 de ani, cu mult timp după închiderea cartilajelor de creştere. Apare acromegalia, caracterizată prin faptul că oasele se deformează în loc de a se alungi. Deoarece modificările se produc lent, acestea rămân neobservate timp de mai mulţi ani.
Trăsăturile faciale ale pacienţilor îşi pierd fineţea, iar mâinile şi picioarele se tumefiază. Este necesară creşterea numărului la inele, mănuşi, pantofi şi pălării. Dezvoltarea excesivă a mandibulei poate face ca aceasta să devină proeminentă către anterior (prognatism). Cartilajul de la nivelul laringelui se îngroaşă, astfel încât vocea devine groasă şi răguşită. Coastele se măresc, iar toracele Capătă aspect de butoi. Sunt frecvent întâlnite durerile articulare; după mulţi ani, se produce artrită degenerativă invalidantă.
Atât în gigantism cât şi în acromegalie, limba se măreşte şi este brăzdată. Pe măsură ce pielea se îngroaşă, pilozitatea corporală devine mai aspră şi mai închisă la culoare. Glandele sebacee şi sudoripare de la nivelul tegumentului se măresc, cu intensificarea transpiraţiei şi adeseori apariţia unui miros neplăcut al corpului. Inima se măreşte de obicei, iar funcţionarea ei poate fi atât de mult afectată încât apare insuficienţă cardiacă. Uneori pacienţii resimt senzaţii neplăcute de amorţeală la nivelul membrelor, determinate de ţesuturile hiper¬trofiate care comprimă nervii. Nervii care transportă mesaje de la globii oculari la creier pot fi de asemenea comprimaţi, astfel încât pacienţii prezintă pierderea vederii, în special la nivelul câmpului vizual periferic. Creşterea presiunii intracraniene conduce la apariţia durerilor de cap.
Aproape toate femeile cu acromegalie au ciclu men-strual neregulat. Unele femei produc lapte, chiar dacă nu alăptează (galactoree), deoarece organismul produce prea mult hormon de creştere, sau o cantitate prea mare de prolactină. Aproximativ o treime din bărbaţii cu acromegalie dezvoltă disfuncţie erectilă (impotenţă). De asemenea, există un risc crescut de a face diabet zaharat, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, apnee de somn şi anumite tumori, în special la nivelul intestinului gros (aceste tumori se pot maligniza). La persoanele cu acromegalie netratată, speranţa de viaţă se reduce.