STENOZA AORTICA

Simptome şi diagnostic

Durerea toracică (angina) apare în timpul efortului din cauza faptului că aportul de sânge la cordul mărit este inadecvat. în cele din urmă se dezvoltă insuficienţa cardiacă, ceea ce duce la oboseală şi la dispnee în timpul efortului.
Persoanele care au stenoză aortică severă pot să leşine în timpul efortului din cauza faptului câ tensiunea arterială scade brusc. Această scădere bruscă a tensiunii se produce deoarece arterele din muşchii scheletici se dilată în timpul efortului pentru a transporta mai mult sânge, dar orificiul îngustat al valvei aortice împiedică ventriculul stâng să pompeze suficient sânge pentru a compensa acest lucru. Persoanele care au stenoză aortică severă pot muri subit, astfel încât tratamentul nu trebuie amânat.
. Valva aortică afectată se poate infecta bacterian, cu apariţia endocarditei mfecţioase.
Medicul pune de obicei diagnosticul pe baza unui suflu cardiac pe care îl ascultă cu stetoscopul, pe baza pulsului anormal şi pe rezultatele obţinute la electro¬cardiografie, care arată îngroşarea pereţilor cardiaci. La persoanele care acuză angină, dispnee sau leşin, ecocardiografia A este cea mai bună metodă pentru a măsura grosimea pereţilor ventriculului stâng. Ecocardiografia este folosită pentru a monitoriza cât de repede se îngroaşă pereţii ventriculului stâng. Ecocar¬diografia cu Doppler color arată prin diferite culori varia¬ţiile fluxului sanguin prin orificiul îngustat şi poate arăta cât de îngustată este valva. Cateterismul cardiac ■ arată exact deschiderea orificiului valvular şi poate indica dacă arterele coronare sunt de asemenea îngustate din cauza bolii coronariene.

Tratament

Adulţii care au stenoză aortică, dar sunt asimptomatici trebuie să efectueze controale medicale periodice şi trebuie să evite eforturile şi situaţiile foarte stresante. Se efectuează periodic ecocardiografie pentru a monitoriza dimensiunile inimii şi aspectul valvelor cardiace. Dacă dimensiunile inimii cresc semnificativ sau dacă funcţionarea valvei se înrăutăţeşte medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală.
La persoanele adulte cu stenoză aortică severă - care produce leşin, angină sau dispnee în timpul efortului - se înlocuieşte valva aortică, de preferat înainte ca ventriculul stâng să fie afectat ireversibil. Ecocardiografia efectuată periodic îl ajută pe medic să planifice intervenţia chirurgicală. înainte de operaţie insuficienţa cardiacă (manifestată prin dispnee) se tratează prin administrarea unui medicament diuretic  . înlocuirea chirurgicală a unei valve afectate este cel mai bun tratament la persoanele adulte de orice vârstă, iar prognosticul după înlocuirea valvulară este excelent. Persoanele cu valvă artificială trebuie să primească antibiotice înaintea unei intervenţii chirurgicale, stomatologice sau de altă natură "t® pentru a reduce riscul de infecţie valvulară (endocardita infecţioasă).
Copiii care au stenoză lortică severă pot să fie supuşi intervenţiei chirai gicale chiar mamtea apariţiei sirnp- tomelci deoarece aceştia au nsc dc moarte subită. Alternative siguie şi eficace al? înlocuirii chirurgicale a valvei sunt repararea valvei şi valvuloplastia cu balon. în cazul valvulopatiei cu balon, UD balon ataşat în vârful unui cateter este introdus prin sistemul venos până în iniirl Odată ajuns la nivelul salvei b-thnd este umflat pentru.1 liraonfioul valvular. Tctusi, arunci când copilul a crescut definitiv, valva trebuie-înlocuită. La adulţi stenoza recidivează întotdeauna după valvuloplasti^ cu balon, ceea ce face ca acest procedeu să fie folosit doar la persoanele în vârstă sau foarte bolnave, care nu pot suporta intervenţ ia chirurgicală.