Regurgitaţia mitrală

Regurgitaţia mitrală (regurgitatia valvei mitrale, incompetenţa mitrală, insuficienţa mitrală) este reprezentatăîn mod normal, imediat ce ventriculul stâng îşi termină contracţia (în timpul diastolei), valva aortică se închide, valva mitrală se deschide şi o parte din sânge se scurge din atriul stâng în ventriculul stâng. Apoi atriul stâng se contractă pompând şi mai mult sânge în ventriculul stâng
Valvele cardiace pot sâ nu funcţioneze normal, fie prin faptul că nu se închid etanş (ceea ce duce la regurgitaţie), fie din cauza faptului că nu se deschid corespunzător, blocând astfel parţial fluxul sanguin transvalvular (ceea ce duce ia stenoză). Regurgitaţia sau stenoza pot să afecteze oricare din valvele cardiace. Cele două afecţiuni sunt exemplificate mai jos pentru valva mitrala.
Pe măsură ce ventriculul stâng se contractă o parte din sânge se scurge înapoi in atriul stâng, crescând la acest nivel presiunea şi volumul sanguin. Aceasta creşte oresiunea sanguină la nivelul venelor care vin de la plămâni la inimă (venele pulmonare). Dacă regurgitaţia este severă presiunea crescută poate duce la acumularea, de fluid (congestie) la nivel pulmonar.

Reumatismul articular acut A -o boală a copilăriei care poate apărea după o infecţie streptocodcă a faringelui - era în trecut cea mai frecventă cauză a regurgitaţiei mitrale. Astăzi, această boală este rară în America de Nord, Australia şi în Europa de Vest, precum şi în alte regiuni în care antibioticele sunt folosite pe scară largă pentru a preveni infecţiile de tipul celei streptococice faringiene. în aceste ţări reumatismul articular acut este o cauză frecventă de regurgitaţie mitrală doar în rândul pacienţilor vârstnici care nu au putut să beneficieze de antibiotice în tinereţe. Totuşi, în zonele în care antibioticele nu sunt folosite pe scară largă este o boală încă frecventă, producând adeseori regurgitaţie mitrală la toate grupele de vârstă.
în America de Nord, în Europa de Vest şi în Australia o cauză mai frecventă a regurgitaţiei mitrale este infarctul miocardic care afectează structurile care susţin valva mitrală. O altă cauză frecventă este degenerarea mixo- matoasă, o boală ereditara a ţesutului conjunctiv care produce o degradare până la gelafinizare a ţesuturilor de acest tip. Ca urmare, valvele cardiace devin treptat moi, flasce; rareori acestea se rup.