Efuziunea pleurală

Simptome şi diagnostic

Cele mai frecvent întâlnite simptome, indiferent de tipul de lichid din spaţiul pleural sau de cauza acumulării acestuia, sunt dispneea şi durerea toracică. însă nume-roase persoane cu efuziune pleurală nu prezintă nici un simptom.

Radiografia toracică, pe care se vede prezenţa de lichid în spaţiul pleural, reprezintă de obicei primul, pas pe calea stabilirii diagnosticului. Tomografia computerizată (TC) oferă o imagine mai dară a plămânului şi a lichidului şi poate indica.prezenţa pneumoniei, a unui abces pulmonar sau a unei tumori. Ecografia poate fi utilă pentru determinarea locului In care s-a acumulat o can¬titate mică de lichid.
Aproape întotdeauna se prelevă cu ajutorul unui ac (procedura este denumită toracenteză iă) o mostră de lichid pleural pentru analize. Aspectul lichidului îl poate ajuta pe medic să. determine cauza bolii. Anumite analize de laborator evaluează compoziţia chimică a lichidului şi determină prezenţa bacteriilor, inclusiv a celor care cauzează tuberculoză. Se analizează şi numărul şi tipul de celule din lichid, precurmşi dacă sunt prezente sau nu celule canceroase.

Dacă aceste teste nu determină cauza efuziunii pleurale, se efectuează o biopsie pleurală A, prin care poate fi identificat cancerul sau tuberculoza. Prin utilizarea unui ac special pentru biopsie, medicul prelevează un fragment din stratul pleural extern. Dacă specimenul este prea mic pentru stabilirea unui diagnostic exact, va trebui prelevată o mostră tisulară prin efectuarea unei incizii de mici dimensiuni la nivelul peretelui toracic, această procedură fiind denumită biopsie pleurală deschisă. Uneori mostra tisulară se obţine cu ajutorul unui tora¬coscop (un tub special cu ajutorul căruia medicul exami¬nează cavitatea pleurală şi obţine fragmente tisulare Us).

Ocazional, cauza acumulării de lichid în spaţiul pleural este stabilită prin bronhoscopie (examinarea prin vizualizare directă a căilor respiratorii, cu ajutorul unui tub special). La aproximativ 20% dintre persoanele cu efuziune pleurală cauza bolii nu este identificată prin analizele iniţiale, iar la anumite persoane cauza nu este niciodată identificată, nici chiar după investigaţii extensive. ■