Proctita

Proptita reprezintă inflamaţia mucoasei rectului, (mucoasei rectale).
Proctita, care devine din ce în ce mai frecventă, are mai multe cauze. Poate apărea la pacienţii cu boală Crohn sau cu colită ulcerativă. De asemenea, poate fi produsă de o boală cu transmitere sexuală (cum ar fi gonoreea, sifilisul, infecţia cu Chlamydia trachomatis, infecţia cu virus herpes simplex, sau cu citomegaloviru|).
Pacienţii cu afectare a sistemului imunitar au de asemenea risc crescut de a face proctită, în special din cauza infecţiei cu virus herpetic sau cu citomegalovirus. De asemenea, proctita poate fi produsă de anumite bacterii care nu se transmit pe cale sexuală, cum ar fi Salmonella, sau de folosirea unui antibiotic care realizează distrugerea florei intestinale normale, permiţând astfel dezvoltarea bacteriilor patogene în locul acesteia A • O altă cauză de proctită este radioterapia aplicată direct la nivelul rectului sau în vecinătatea acestuia, care se foloseşte de obicei pentru tratamentul cancerului de prostată sau de rect.

Simptome şi diagnostic

Proctita produce de obicei hemoragie nedureroasă, sau determină eliminarea de mucus la nivel rectal. Când cauza bolii este gonoreea, infecţia cu herpes simplex sau cu citomegalovirus, regiunea anală şi regiunea rectală sunt foarte dureroase.
Pentru stabilirea diagnosticului medicul examinează interiorul rectului cu ajutorul unui anoscop sau sigmoidoscop şi prelevă un fragment din mucoasa rectală în vederea examinării. în laborator se pot identifica bacteriile, fungii, sau virusurile care determină proctita. Se examinează şi alte regiuni ale intestinului, folosind colonoscopia sau radiografiile efectuate după clisma baritată.

Tratament

Cel mai bun tratament în cazul proctitei produse de o infecţie bacteriană specifică este administrarea de antibiotice. Când proctita este determinată de tratamentul antibiotic care distruge flora intestinală normală, medicul poate prescrie metronidazol sau vancomicină, care distrug bacteriile patogene care au înlocuit bacteriile saprofite.
Când cauza este radioterapia sau proctita este de cauză necunoscută, se administrează antiinflamatoare (cum ar fi hidrocortizon - un corticosteroid), care ameliorează simptomele bolii. Atât hidrocoitizonul cât şi rnesalamina se pot administra fie sub formă de clismă, fie ca supozitoare. Unele preparate cu coticosteroizi sunt disponibile sub formă de spumă şi se pot introduce cu ajutorul unui dispozitiv special. Mesalamina şi alte medicamente antiinflamatoare, cum sunt sulfâsalazina şi olsalazina, se pot administra pe cale orală simultan cu administrarea lor pe cale rectală, obţinându-se beneficii suplimentare. Când aceste forme de tratament nu reduc inflamaţia, se poate aplica formalină direct în regiunea afectată sau se începe tratamentul cu corticosteroizi orali. S-a încercat şi fotocoagularea cu laser cu argon.