Berilioza

Simptome şi diagnostic
La anumite persoane, berilioza apare brusc (berilioză acută), în principal sub forma unei inflamaţii a plămânilor (pneumonită). La aceşti indivizi, plămâni sunt rigizi şi funcţia pulmonară este sever afectată. Persoanele cu berilioză acută prezintă tuse cu debut brusc, dificultăţi respiratorii rapid instalate şi scădere ponderală. Berilioza acută poate afecta şi pielea şi ochii.

Alte persoane dezvoltă berilioză cronică, în care la nivelul plămânilor se formează un ţesut anormal şi ganglionii limfatici se măresc. La aceşti pacienţi, tuşea, dificultăţile respiratorii şi pierderea ponderală se instalează treptat, adeseori după 1 o până la 20 de ani de la expunere.

Diagnosticul se bazează pe istoricul persoanei de expunere la beriliu, pe simptomatologie şi pe modifi¬cările caracteristice observate pe radiografia toracică. însă radiografiile pacienţilor cu berilioză seamănă cu cele ale pacienţilor cu alte boli pulmonare, cum ar fi sar- coidoza 5, astfel încât pot fi necesare analize imunologice suplimentare (de exemplu testul de transformare a limfocitelor sub acţiunea beriliului).