Tulburările menstruale şi hemoragia vaginală anormală

Simptome şi diagnostic

Tipul şi intensitatea simptomelor variază de la o femeie la alta şi de la o lună la alta în cazul aceleiaşi femei. Diferitele manifestări fizice şi psihologice ale SPM afectează temporar calitatea vieţii.
Simptomele debutează cu câteva ore până la aproximativ 14 zile înainte de perioada menstruală şi de obicei dispar complet după începutul acesteia. La femeile care se apropie de menopauză simptomele pot persista în cursul şi după perioada menstruală. Manifestările SPM sunt adeseori urmate de o perioadă menstruală dureroasă (dismenoree), în special la adolescente.

Alte afecţiuni se pot agrava în timpul manifestărilor de SPM. Femeile cu epilepsie pot avea mai multe crize epileptice decât în mod normal. Cele cu boală de ţesut conjunctiv, cum ar fi lupus sau artrită reumatoidă, pot prezenta reactivări ale bolii. Afecţiunile respiratorii (de exemplu, alergiile şi congestia nazală şi a căilor respira-torii) şi oculare (de exemplu, conjunctivita) se pot agrava.
In cazul afecţiunii disforice premenstruale manifestările premenstruale sunt atât de severe încât interferă cu munca, activităţile sociale şi relaţiile interumane.

Diagnosticul se bazează pe simptomatologie. Pentru stabilirea acestuia medicul o roagă pe pacientă să îşi noteze simptomele în fiecare zi. Acest jurnal o ajută pe femeie să îşi dea seama de modificările produse la nivelul corpului şi în starea de dispoziţie şi îi permite medicului să determine care este cel mai bun tratament. Afecţiunea disforică premenstruală nu poale fi diagnosticată decât după ce femeia îşi notează simptomele timp de cel puţin
două cicluri menstruale. Medicul poate diferenţia sindromul premenstrual şi afecţiunea disforică premenstruală de tulburările afective, cum este depresia, prin faptul că simptomele dispar la scurt timp după începerea perioadei menstruale.