HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ

Hemoragia subarahnoidiană reprezintă sângerarea bruscă în spaţiul (denumit spaţiu subarahnoidian) dintre stratul intern (pia mater) şi stratul mijlociu (arahnoida) de ţesut care acoperă creierul (meningele).

Simptome şi diagnostic

Inainte de a se rupe, anevrismele care cauzează hemo-ragie subarahnoidiană sunt de obicei asimptomatice. însă uneori anevrismele comprimă un nerv sau de la nivelul lor se scurge o cantitate redusă de sânge înainte de rupere, astfel încât există semne de avertizare, cum ar fi durerile de cap, durerea facială, vederea dublă sau alte probleme vizuale.

Avertismentele pot să apară la câteva minute sau câteva săptămâni înainte de rupere. Aceste simptome ar trebui raportate imediat medicului, deoarece se pot lua măsuri pentru a preveni o hemoragie masivă.
De obicei ruperea anevrismului produce o durere de cap bruscă şi intensă, urmată adeseori de pierderea de scurtă durată a cunoştinţei. Unele persoane rămân în comă, însă majoritatea se trezesc, simţindu-se confuze şi somnolente.

Sângele şi lichidul cefalorahidian din jurul creierului irită straturile de ţesut care acoperă creierul (meningele), producând dureri de cap, vomă şi ameţeală. Se produc adeseori fluctuaţii importante ale frecvenţei cardiace şi ale frecvenţei respiratorii, acestea fiind însoţite frecvent de convulsii. în decurs de câteva ore sau chiar minute pacienţii pot deveni din nou somnolenţi şi confuzi. Aproximativ 25% dintre persoane au simptome neurologice, de obicei prezentând paralizie la nivelul unei jumătăţi a corpului.

Hemoragia subarahnoidiană se poate diagnostica folosind tomografia computerizată (CT), care indică locul sângerării. Puncţia lombară (spinală), dacă est necesară, poate detecta sângele din lichidul cefalorahidian. Angiografia cerebrală A se efectuează de obicei în decurs de 72 de ore pentru a confirma diagnosticul şi pentru a identifica locul anevrismului şi al malformaţiei arterio-venoase. care cauzează hemoragia, astfel încât să se poată interveni chirurgical.