Ocluzia intestinală

Ocluzia intestinală reprezintă apariţia la nivelul intestinului a unui blocaj care opreşte complet sau afectează sever tranzitul intestinal.

Obstacolul poate fi situat la orice nivel al intestinului subţire sau intestinului gros. Segmentul intestinal situat superior de obstacol continuă să funcţioneze. Intestinul se dilată şi se umple cu alimente, lichid, secreţii diges¬tive şi gaze. Mucoasa intestinală se umflă (edem) şi se inflamează. Dacă boala nu este tratată, se produce perforaţia intestinală, cu deversarea conţinutului în cavitatea abdominală, unde determină apariţia inflamaţiei şi infecţiei.

La nou-născuţi şi la sugari, ocluzia intestinală este produsă frecvent de o malformaţie congenitală, o formaţiune de consistenţă crescută alcătuită din conţinut intestinal (meconiu), sau de răsucirea unei anse intestinale (volvulus).
La adulţi, obstrucţia primului segment al intestinului subţire (duoden) poate fi produsă de cancerul pancre¬atic, de fibroza apărută secundar unui ulcer, de o operaţie anterioară, de boala Crohn, de adeziuni (în care o bandă fibroasă, alcătuită din ţesut conjunctiv, strânge intestinul). Obstacolul poate apărea şi atunci când o porţiune din intestin iese din cavitatea abdominală printr-o proeminenţă (hernie), cum ar fi o zonă slabă a peretelui muscular al abdomenului, rămânând blocată. Rareori, ocluzia este determinată de un calcul biliar, de o masă alcătuită din alimente nedigerate, sau de un ghem de viermi paraziţi.

Ocluzia intestinului gros este produsă frecvent de cancer. De asemenea, apare (ca urmare a fibrozei şi formării de benzi de ţesut conjunctiv [adeziuni]) la persoanele care au suferit intervenţii chirurgicale abdominale. Blocajul poate fi reprezentat şi de o formaţiune de consistenţă crescută, alcătuită din materii fecale (fecalom).
Când ocluzia se asociază cu întreruperea aportului sanguin la nivelul intestinului, boala este denumită strangulare. Apare la aproape 25% dintre persoanele cu ocluzie a intestinului subţire. De obicei, strangularea este produsă de sechestrarea unui segment intestinal la nivelul unui orificiu anormal (hernie strangulată); de răsucirea unei anse intestinale (volvulus); sau de telescoparea a două segmente intestinale (invaginaţie intestinală). Cangrena poate apărea chiar şi după numai 6 ore. în caz de cangrenă, ţesutul din peretele intestinal se necrozează, cu apariţia perforaţiei intestinale, care conduce la inflamaţia membranei care acoperă cavitatea abdominală (peritonită) şi la infecţie. în absenţa tratamentului, pacientul poate deceda.