Drama "Mesterul Manole" a aparut la Sibiu in 1927, iar la 6 aprilie 1929 are loc premiera piesei la Teatrul National din Bucuresti, apoi la Berna (ElvetiA) si la Lwow (PoloniA). Drama lui Lucian Blaga se inspira, ca atatea alte creatii literare, din mitul popular al jertfei pentru creatie, pe care insa scriitorul-filozof il intelectualizeaza, adancindu-1 in intelesurile lui cele mai intime, cu instrumentele teatrului modern, ale curentului literar numit expresionism.

Expresionismul este un curent artistic aparut in Germania la inceputul secolului alXX-lea, a carei conceptie estetica reflecta raportarea lucrurilor la absolut printr-o noua expresie a spiritualitatii umane. Putem restrange trasaturile expresionismului la cele relevate in drama "Mesterul Manole":



Piesa "Mesterul Manole este o drama de idei, care are la baza mitul estetic al creatiei realizata prin jertfa si suferinta al mesterului Manole, imbogatit cu profunde idei filozofice in perspectiva expresionista.

Personajele dramei sunt: Voda, Manole, Mira, Staretul Bogumil, Gaman, iar zidarii, cei "noua mesteri mari", sunt numerotati, dar numai primii patru sunt identificabili si dupa succinte precizari biografice: intaiul, a fost candva cioban; Al doilea, a fost candva pescar; Al treilea, a fost candva calugar; Al patrulea, a fost candva ocnas; Al cincilea; Al saselea; Al saptelea; Al optulea; Al noualea. Sunt enumerate si personajele secundare ale dramei, intre care boieri, calugari, femei, norod etc.


>>>>>
Inspiratia mitica

Paralela intre drama "Mesterul Manole" a lui Lucian Blaga si balada populara "Manastirea Argesului":

Negru-Voda devine aici personaj generic, un Voda oarecare, construit expresionist (nu este la fel de crud si orgolios ca cel din balada, ci este chiar intelegator cu mesterul, neacceptand condamnarea la moarte a lui Manole, ba chiar poruncindu-i sa traiasca si sa se bucure de izbanda creatieI);

Ana e Mira, numele ei vine de la verbul "a se mira" si semnifica atitudinea de extaz a sufletului pur in fata tainelor Universului ("Si intr-o zi nici biserica n-are sa se mai naruie. Cum ar putea sa stea, daca nimenea nu lucreaza razand la ea?"), fiind infrumusetata de gingasie, jovialitate, bunatate, devotament, iubire, seninatate si numita de Manole "caprioara" sau "izvor". in alte interpretari, Mira vine de la sensul grecesc al "Moirelor", care sunt simbolul destinului

, Bogumil apare numai in drama, este personaj simbolic pentru doctrina religioasa numita "bogomilism", dupa numele calugarului Ieremia Bogomil, care a preluat-o din Asia Mica si conform careia Universul se bazeaza pe doua principii antagoniste: al binelui - Dumnezeu care a facut sufletul - si al raului - Satana, care a facut trupul. Conform acestei doctrine, opunerea a doua forte la fel de puternice asigura stabilitate si echilibru Universului. Ideea este prezenta si in poezia lui Lucian Blaga, reflectand ideea eretica a facerii lumii, pentru a carei realizare Dumnezeu si Satana si-au dat mana si coexista in Univers, ilustrand unitatea contrariilor: "De unde-si are raiul - / lumina? - Stiu: il lumineaza iadul / cu flacarile lui!" ("Lumina raiului").

Gaman, personaj expresionist, "figura ca de poveste", simbolizeaza ideea de primitivism, poate asculta inima pamantului, detine puteri magice si taine ancestrale, intruchipand stihiile care se opun zidirii. Personajul lipseste din balada populara.

Manole este simbol al destinului creator al omului, fiind dominat de patima creatiei pentru care accepta jertfa prin iubire si din iubire, ca un Faust modern. El atinge absolutul prin creatia sa, zamislita din suferinta si va cuceri astfel eternitatea.



Cei noua mesteri, care in balada populara se constituiau in personaj colectiv, apar in drama lui Blaga mult mai individualizati, atat din punct de vedere moral, cat si social. Pe langa succintele precizari biografice, mesterii se comporta diferit fata de Manole, cel mai loial fiind "al saselea".