Fibrilaţia ventriculară

Fibrilaţia ventriculară este o aritmie potenţial fatală reprezentată de o serie de contracţii ventriculare lipsite de coordonare, foarte rapide şi ineficiente produse de mai multe impulsuri electrice haotice.
în cazul fibrilaţiei ventriculare ventriculii efectuează mişcări fasciculare (tremurători) şi astfel nu se pot contracta într-o manieră coordonată. Sângele nu este pompat din inimă, astfel încât fibrilaţia ventriculară este o formă de stop cardiac. Dacă nu este tratată imediat această boală este fatală.
Cea mai frecventă cauză de fibrilaţie ventriculară este reprezentată de fluxul sanguin inadecva t către rruocare OJ 1 cauza bolii cardiace ischemice, asa cum se întâmplă în timpul unui infarct miocardic ->cut Aitecajzemoud (tensiune arterială foarte scăzută)....... caie poate fi cauzat ce o boală coronariană sau poate avea altă cauză; şocul electric; înecul, nivelul foar'e sc i^ut a' potasiului sanguin (hipokaliemia); precum şi administrarea unor medicamente care afectează activitatea electrică a inimii (cum ar fi blocantele canalelor de sodiu sau de potasiu)  .

Simptome şi diagnostic
Fibrilaţia ventriculară produce pierderea cunoştinţei în decurs de câteva secunde Dacă nu este tratată persoana suferă un atac de apoplexie şi are afectări ireversibile ale creierului după aproximativ 5 minute din cauza faptului că oxigenul nu mai ajunge la ţesutul cerebral. Apoi se produce rapid decesul.
Stopul cardiac este diagnosticat când o persoană se prăbuşeşte brusc, tegumentul dobândeşte o coloraţie albă cadaverică, pupilele sunt foarte dilatate, pulsul nu este detectabil, tensiunea arterială nu poate fi măsurată şi nu se auscultă bătăile inimii. Cu ajutorul electrocardiografie! se stabileşte că stopul cardiac este cauzat de fibrilaţia ventriculară.

Tratament
Fibrilaţia ventriculară trebuie tratata ca o extremă urgenţă. Resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) trebtue început, ca t mai repede - în cel mult cateva minute. Ea trebuie sa fie urmată de cardioversie sau defibrilate (un şoc electric descărcat pe pieptul bolnavului) imediat ce defibrilatorul este disponibil. Apoi se pot administra medicamente antiaritmice pentru a nţine rrmul cardiac norma1..
Daca fibrilaţia v-iitncuhră apare la câtt va oie de la un infarct miocardic la ps rsoatie care nu jjntînsti.edc .oc sau care nu au insnfia tiţ 1 cardiacă, «unei ca* -Lovusia prompţi restabileşte ritmul cardiac la 95% din pacienţi şi prognosticul acestora este bun. Socul şi insuficienţa cardiaci sugi-reazâ o afectare masivă a miocardului ventricular. Daci aceste condiţii sunt.prezente, atunci chiar şi cardioversia promptă are o rată de succes de numai 30%, iar 70% dintre persoanele resuscitate decedează înainte de a-şi recăpăta funcţia cardiacă normală.
Persoanele care sunt resuscitate cu succes după fibrilaţie ventriculară şi supravieţuiesc au un risc foarte mare de a prezenta încă un episod similar. Dacă fibrilaţia ventriculară este produsă de o cauză reversibilă, afecţiunea respectivă trebuie tratată. Altfel, se administrează medicamente pen tru a preveni recurenţele sau se implantează chirurgical un defibrilator pentru a rezolva problema, dacă aceasta reapare, prin administrarea unui şoc electric.