Nevrita optică

Nervita optică reprezintă inflamaţia nervului optic.

Nevrita optică poate fi cauzată de o infecţie virală, de vaccinare, meningită, sifilis, anumite boli autoimune (precum scleroza multiplă) şi inflamaţia intraoculară (uveită *). însă adeseori cauza bolii este necunoscută.

Nevrita optică produce diminuarea vederii, care poate fi uşoară sau severă şi poate afecta unul sau ambii ochi. Pierderea vederii se instalează în decurs de câteva zile. La ochiul afectat, acuitatea vizuală variază de la aproape normală la orbire. Poate apărea durere în timpul mişcărilor oculare. în funcţie de cauză, vederea se poate ameliora uneori, pentru ca la episoadele ulterioare de boală să se deterioreze din nou.

Stabilirea diagnosticului presupune examinarea reacţiilor pupilare şi inspectarea oftalmoscopică a fundului de ochi; discul optic (capul nervului optic, situat în partea posterioară a globului ocular) este uneori umflat. Evaluarea vederii periferice arată dacă există pierderi vizuale la periferia câmpului vizual. Rezonanţa magnetică (RMN) poate arăta semne de scleroză multiplă, sau rareori prezenţa unei tumori care comprimă nervul optic.

Majoritatea cazurilor de nevrită optică se ameliorează fără tratament în decurs de câteva luni. însă în unele situaţii tratamentul cu corticosteroizi intravenos şi alte medicamente accelerează recuperarea şi reduce riscul de recurenţe. Când tumora comprimă nervul optic, vederea se ameliorează de obicei atunci când presiunea exercitată de tumoră este îndepărtată.