Pneumonia de aspiraţie

Se întâmplă frecvent ca mici particule prezente în cavitatea bucală să alunece sau să fie aspirate în căile respiratorii, însă de obicei sunt eliminate în urma acţiunii mecanismelor de apărare pulmonară şi nu ajung să pătrundă în plămâni şi să producă inflamaţie sau infecţie. Când particulele de acest tip nu sunt eliminate din căile respiratorii, ele cauzează de obicei pneumonie de aspiraţie. Persoanele în vârstă şi persoanele debilitate, persoanele care fac abuz de alcool sau de droguri, persoanele inconştiente datorită anesteziei sau unor boli, prezintă risc crescut de a face acest tip de pneumonie. Chiar şi o persoană sănătoasă care aspiră o cantitate crescută de material, aşa cum se poate întâmpla în timpul vomei, poate face pneumonie de aspiraţie.

Simptomele pneumoniei nu debutează decât după cel puţin câteva zile. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice. Pot fi folosite multe antibiotice, însă tratamentul este iniţiat frecvent cu clindamicină sau metronidazol asociat cu penicilină. Dacă a fost inhalat un corp solid, pentru îndepărtarea acestuia se foloseşte bronhoscopia A.

Pneumonita chimică apare atunci când. o persoană inhalează (aspiră) material care are acţiune toxică asupra plămânilor; problemele sunt cauzate în principal de acţiunea iritantă şi nu de infecţie. Un material toxic aspirat frecvent este acidul gastric, astfel încât pneumonita chimică se poate produce atunci când o persoană aspiră o parte din materialul evacuat prin vomă. După câteva minute sau ore apar brusc dispneea şi tuşea. Alte simptome sunt febra şi ex'pectoraţia unei spute spumoase de culoare roz. In cazurile mai puţin severe simptomele pneumoniei de aspiraţie apar după o zi sau două de la contaminarea pulmonară.

Diagnosticul pneumonitei chimice este stabilit de obicei imediat de medic atunci când acesta află ce s-a întâmplat înainte. Pot fi de ajutor efectuarea de radiografii şi măsurarea concentraţiei oxigenului în sângele arterial Atunci când diagnosticul nu este clar, se poate efectua o bronhoscopie.

Tratamentul constă în oxigenoterapie 1 şi ventilaţie mecanică ★ dacă este necesar. Se poate aplica aspiraţie traheală pentru îndepărtarea secreţiilor şi a particulelor alimentare aspirate din căile respiratorii. Pentru acelaşi lucru se poate utiliza şi bronhoscopia.

De obicei pacientul primeşte şi antibiotice, deoarece medicii nu pot diferenţia uşor această formă de pneumonie de aspiraţie de o infecţie bacteriană. în general, persoanele cu pneumonita chimică îşi revin rapid, evoluează către sindromul de detresă respiratorie acută sau fac o infecţie bacteriană. între 30% şi 50% dintre persoanele cu pneumonită chimică gravă decedează.