Stenoza mitrală

Stenoza valvei mitrale reprezintă îngustarea orificiului valvei mitrale, cu creşterea rezistenţei la fluxul sanguin
între atriul stâng şi ventriculul stânga în stenoza mitrală fluxul sanguin prin orificiul valvei
mitrale îngroşate este redus. Ca urmare, presiunea şi volumul de sânge din ventriculul stâng cresc, iar atriul stâng se dilată. Stenoza mitrală este cauzată aproape întotdeauna de reumatismul articular acut (RAA), o boală a copilăriei care apare uneori după o infecţie streptococică faringiană netratată sau după scarlatină
Reumatismul articular acut este în prezent o boală rară în Europa de Vest şi în Australia deoarece antibioticele sunt folosite pe scară largă pentru a preveni infecţia. Aşadar, în aceste regiuni stenoza mitrală apare mai ales la persoane vârstnice care au suferit de RAA în copilărie şi care nu au beneficiat de antibiotice, sau la emigranţi, în regiunile în care antibioticele nu sunt folosite pe scară largă, RAA este frecvent şi duce de obicei la stenoză mitrală la adulţi, la tineri şi uneori chiar şi la copii. Atunci când RAA este cauza stenozei mitrale, cuspele valvei mitrale sunt parţial lipite una de alta.

Stenoza mitrală poate fi de asemenea prezentă încă de la naştere (stenoză mitrală congenitală). Copiii care se nasc cu această afecţiune supravieţuiesc rareori peste vârsta de 2 ani dacă nu sunt operaţi.
Există două situaţii care nu au legătură cu stenoza mitrală şi care pot produce aceleaşi efecte. Acestea includ mixomui atrial (o tumoare benignă localizată in atriul stâng) şi formarea unui tromb sanguin care reduce fluxul sanguin prin valva mitrală.

Stenoza mitrală severă poate duce la creşterea presiunii la nivelul plămânilor (hipertensiune pulmonară) şi la un grad mic de oxigenare a sângelui. Această asociere de cauze produce o coloraţie roşiatică la nivelul pomeţilor (denumită facies mitral). Pacienţii pot tuşi sânge dacă presiunea mare rupe o venă sau un capilar de la nivel pulmonar. Sângerarea care se produce în plămân este de obicei mică, rareori fiind masivă.
Mărirea atriului stâng face ca inima să bată într-un ritm rapid şi neregulat (boală cunoscută sub numele de fibrilaţie atrială). Ca urmare, eficienţa funcţiei de pompă a inimii este redusă.
Cu ajutorul stetoscopului medicul poate auzi sufluri caracteristice atunci când sângele încearcă să treacă din atriul stâng în ventriculul stâng prin valva îngustată. Spre deosebire de o valvă normală, care se deschide fară zgomot, valva anormală produce deseori un zgomot ca o pocnitură atunci când se deschide pentru a permite sângelui să pătrundă în ventriculul stâng. Diagnosticul este de obicei confirmat prin electrocardiografie (ECG), prin radiografie toracică (care arată de obicei atriul stâng dilatat) sau prin ecocardiografie (care foloseşte ultra-sunete pentru a obţine imagini ale inimii sau informaţii despre fluxul sanguin prin orificiul valvei îngroşate). Dacă se ia în considerare intervenţia chirurgicală, atunci cateterismul cardiac ▲ este o procedură necesară pentru a evalua întinderea şi caracteristicile blocajului.

Profilaxie şi tratament

Stenoza mitrală poate fi prevenită doar prin prevenirea febrei reumatice, care este combătută prin tratarea promptă cu antibiotice a infecţiilor streptococice sau a scarlatinei.
Tratamentul include folosirea de diuretice şi a digoxinei. Diureticele, care cresc formarea de urină, pot scădea presiunea crescută de la nivelul plămânilor prin scăderea volumului de sânge circulant, Digoxină este folositoare doar la tratamentul fibrilaţiei atriale care poate fi prezentă la aceşti pacienţi. Acest medicament scade frecvenţa cardiacă la persoanele cu fibrilaţie atrială, astfel încât sângele are mai mult timp să treacă prin orificiul valvular îngustat. Totuşi fibrilaţia atrială poate necesita şi tratament adiţional ■.
Dacă terapia medicamentoasă nu reduce simptomele valva poate fi reparată sau înlocuită. Câteodată aria orificiului valvular poate fi crescută folosind un procedeu care se numeşte valvuloplastie cu balon. In cadrul acestui procedeu un cateter care are în vârf un balon este introdus prin vene până la inimă . Odată ajuns la nivelul valvei balonul se umflă, dezunind foiţele valvulare lipite. Ca o alternativă, se poate efectua operaţia de separare a cuspelor lipite între ele. Dacă valva este prea afectată aceasta poate fi înlocuită cu o valvă artificială.
Pacienţilor cu stenoză mitrală li se administrează antibiotice înaintea intervenţiilor chirurgicale,
A.	vezi pagina 128
H	vezi pagina 169.
♦	vezi pagina 128
®	vezi caseta de la pagina 187
V-	vezi pagina 1517 stomatologice sau a altor proceduri • pentru a reduce riscul de dezvoltare a infecţiei valvulare (endocardita infecţioasă).