Arterioscleroza

Factori de .risc
Factorii de risc pentru aterosderoza indud fumatul, nivelul sanguin .crescut .de colesterol,, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, inactivitatea fizică şi nivelul serice crescut de homocisteină (un ?rmnoadd). Aceşti factori de risc pot fi de obicei controlaţi de pacient A. Factorii de risc care nu pot fi modificaţi indud antece-
A vezi, de asemenea, pagina 200
dentele familiale de aterosderoză la vârste tinere (rude apropiate care au dezvoltat boala la vârste tinere), îmbătrânirea, sexul masculin. Bărbaţii au risc mai mare decât femeile, deşi femeile care suferă de boală coronariană decedează mai frecvent decât persoanele de sex masculin care suferă de această boală. • Fumatul. Unul din cei mai importanţi factori de risc, care se poate modifica primi schimbarea stilului de viaţă, este fumatul. Riscul unui fumător de a dezvolta boală coronariană este direct proporţional cu numărul de ţigări pe care le fumează zilnic. Fumatul este şbmai nociv la persoanele au deja un risc cardiovascular ridicat.
Fumatul scade nivelul plasmatic al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), care conţin colesterol „bun" şi creşte nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), care conţin colesterolul „rău". Fumatul creşte cantitatea de monoxid de carbon din sânge, ceea ce creşte riscul de producere a leziunilor intimei arteriale (stratul intern). Fumatul face ca arterele deja îngustate de ateroscleroză sâ se contracte, scăzând şi mai mult cantitatea de sânge care ajunge la ţesuturi. în plus, fumatul creşte coagula- bilitatea sângelui (crescând adezivitatea plachetelor), astfel încât creşte riscul de boală arterială periferică (ateroscleroza care afectează alte artere decât cele de la nivelul inimii şi de la nivel cerebral) A, de boală cardiacă ischemică 3, de accident vascular cerebral precum şi riscul de blocare a unei grefe arteriale montate printr-o operaţie de bypass cardiac " .
Persoanele care renunţă la fumat reduc riscul la jumătate faţă de cele care continuă să fumeze - indiferent de durata cât au fumat înainte de a renunţa. Renunţarea la fumat scade de asemenea riscul de moarte imediat după un bypass aorto-coronarian sau după un infarct miocardic, precum şi riscul de boală şi deces la pacienţii cu boală arterială periferică. Beneficiile renunţării la fumat sunt imediate şi cu cât abstinenţa este mai lungă cu atât acestea sunt mai mari.
Fumatul pasiv (inspirarea de fum de ţigară de la alt fumător) pare a creşte de asemenea riscul şi trebuie evitat.
Nivelul crescut de colesterol. Un alt factor de risc care poate fi prevenit este nivelul ridicat al colesterolului, "-cadeiea nivelului de colesterol cu ajutorai statinelor ♦ p^ate i educe semnificativ riscul de infarct miocardic şi c e «cadent vascular cerebral, precum şi mortalitatea. Mulţi dintre factorii care cresc nivelul colesterolului sunt şi factori de usc pentru ateroscleroza. Aceştia includ fumatul, diabe¬tul, obezitatea şi inactivitatea fizică. O dietă bogată în grăsimi poate face ca nivelul de colesterol să crească la persoanele susceptibile.- Concentraţia plasmatică a colest .rolului creşte odată cu avansarea în vârstă şi este de obicei mai mare la bărbaţi decât la femei, deşi la femei creşte foarte mult după menopauză.
Totuşi, nu toate tipurile de colesterol cresc riscul de ateroscleroză. O concentraţie ridicată a LDL coleste-rolului (colesterolul, rău) creşte riscul cardiovascular. Nivelul, crescut de HDL colesterol (colesterolul bun) scade acest risc, iar valorile scăzute ale HDL colesterolului cresc riscul. Ideal ar fi ca nivelurile colesterolului total - care include HDL colesterolul, LDL colesterolul şi trigliceridele - să fie cuprins între 140 şi 200 mg/dl. Riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare atunci când colesterolul total este în jur de 300 mg/dl.
Riscul de boli cardiovasculare scade atunci când LDL colesterolul scade sub ijomg /dl şi HDL colesterolul este peste 40 mg/dl ▼. Totuşi, raportul procentual dintre valoarea HDL colesterolului şi colesterolului total este o măsură mai de încredere a riscului decât nivelul de colesterol total sau de LDL colesterol. HDL colesterolul trebuie să reprezinte peste 25% din colesterolul total. Nivelul crescut de trigliceride se.asociază frecvent cu uri. nivel scăzut de HDL colesterol. Există dovezi care arată că nivelul crescut de colesterol este un factor de risc care creşte singur riscul aterosclerotic.

Există boli ereditare care produc creşterea nivelului de colesteiol sau de alte comp' .nente lipidice (grase), astfel încât cresc riscul aterosclerotic. De exemplu, hiperco- lesterolemia familială (care se poate asocia cu valori foarte crescute ale colesterolului) favorizează formarea plăcilor de aterom, mai ales în arterele coronare. Persoa-nele care suferă de această boală şi care nu urmează tratament decedează la vârste tinere din cauza bolii cardiace ischemice.
Hipertensiunea .arteriala. Tensiunea sistolică sau diastolică crescută este un factor de risc pentru infarctul miocardic şi pentru accidentul vascular cerebral, boli cauzate de ateroscleroză.

Diabetul zaharat Persoanele care suferă de diabet zaharat tip I ► au tendinţa să dezvolte ateroscleroză care afectează vasele mici, cum ar fi cele de la nivelul ochilor şi al rini¬chilor. Unii pacienţi cu diabet zaharat tip I şi majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat tip II au tendinţa să dezvolte ateroscleroză a arterelor mari. Aceşti pacienţi dezvoltă ateroscleroză la o vârstă tânără şi aceasta este mai extinsă decât la persoanele fară diabet zaharat. Riscul de dezvoltare a aterosclerozei este de 2 până la 6 ori mai mare la persoa¬nele cu diabet, mai ales la femei. Persoanele de sex feminin care suferă de diabet, spre deosebire de cele care nu au diabet, nu sunt protejate împotriva aterosclerozei înainte de menopauză.
Obezitatea. Obezitatea, mai ales cea abdominală (tronculară), creşte riscul de boală cardiacă ischemică (ateroscleroza arterelor coronare, care vascularizează inima). Obezitatea abdominală creşte incidenţa altor factori de risc pentru ateroscleroză: hipertensiune arterială, diabet zaharat tip 2 şi nivel crescut de colesterol. Scăderea în greutate reduce riscul oricăreia din aceste boli.

Inactivitatea fizică.
Inactivitatea fizică pare a creşte riscul de a dezvolta boală cardiacă ischemică şi multe dovezi sugerează că exerciţiile fizice regulate reduc acest risc. Efortul fizic poate de asemenea modifica alţi factori de risc - scăzând tensiunea arterială şi ajutând la scăderea în greutate.
Nivelul sanguin crescut de homocisteină (hiperhomocisteinemia). Nivelul sanguin crescut de homocisteină (un aminoacid) poate leza direct intima arterelor, favorizând astfel formarea plăcilor de aterom. Este favorizată de asemenea formarea de cheaguri de sânge. Nivelul de homocisteină creşte odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după menopauză. O altă cauză este homocistinuria (boală ereditară care cauzează excreţie urinară excesivă de homocisteină). Persoanele care au această afecţiune dezvoltă ateroscleroză extensivă, frecvent la vârste tinere. Plăcile ateromatoase se formează la nivelul multor vase, dar nu neapărat la nivelul arterelor coronare (care vascularizează inima).
Dacă hiperhomocisteinemia este cauzată de o altă afecţiune decât homocistinuria ereditară, atunci creşte riscul de ateroscleroză pe arterele cerebrale, coronare şi periferice. Situaţiile care cresc nivelul sanguin de homocisteină includ deficitul de acid folie sau de vitamină B6 sau B12, insuficienţa renală, unele cancere (cum ar fi cancerul de sân), psoriazisul, fumatul excesiv, precum şi unele medicamente. Aceste medicamente includ cele care interferează cu acţiunile acidului folie, vitaminei B6 sau vitaminei B12 (cum ar fi metotrexatul - folosit în tratarea cancerului), anticonvulsivantele (cum ar fi fenitoina şi carbamazepina), medicamentele care interferează cu absorbţia homocisteinei (cum ar fi colestipol, colestiramină şi niacină; acestea se folosesc pentru scăderea nivelul de colesterol), medicamente, care interferează cu metabolismul homocisteinei (cum ar fi izoniazida - antibiotic).