Angina

Prognostic	...
Factorii cheie care pot agrava evoluţia (prognosticul) persoanelor cu angină includ vârsta avansată, boală coronariană extinsă, prezenţa altor factori de risc (mai ales fumatul), durere severă şi mai ales scăderea capacităţii de pompă a inimii (a ventriculilor). De exemplu, cu cât sunt afectate mai multe artere coronare sau cu cât obstrucţia unei artere este mai mare, cu atât prognosticul este mai prost. Prognosticul este surprin-zător de bun la persoanele cu angină stabilă şi funcţ ie de pompă a inimii normală. Scăderea capacităţii de pompă a inimii înrăutăţeşte dramatic prognosticul pacienţilor. Prognosticul pacienţilor cu sindrom X nu diferă de cel al persoanelor fară boală cardiacă ischemică.
Mortalitatea anuala a pacienţilor cu angină este de 1,4%. Această rată este mai mare la persoanele cu factori de risc, cum ar fi tensiune arterială crescută, înregistrări ECG anormale, sau antecedente de infarct miocardic.

Tratament

bolii cardiace ischemice sau de a o opri prin tratarea factorilor de risc. Factorii de risc precum hipertensiunea arterială şi colesterolul sanguin crescut trebuie trataţi prompt. Renun¬ţarea la fumat este crucială. Se recomandă o dietă variată, săracă în grăsimi, precum şi creşterea activităţii fizice (pentru majoritatea persoanelor). Scăderea în greutate - dacă este
Tratamentul anginei depinde parţial de stabilitatea şi simptomelor. Când angina este stabilă şi
dnte^ -•M -p - mod" a11 1 rj el -vr t-, J\a:r> *t ooa*e fi -"Loditica*. - :_uto_iVî da 'isr s> ajurm =rrj( -a uroimei'aiirfe <st iro dipiOir^'ece"ara e_7~ lafid r ii ar d? iC°i j i. dx74'-i in-- Mr-. , pacientului. Dacă pacientul işi schimbă stilul de viaţa (inclusiv schimbările din dietă) pentru a modifica factorii de risc şi dacă terapia medicamentoasă nu face ca simptomatologia să se remită rapid, poate fi folosită angiografia pentru a determina dacă pot fi practicate bypassul arterei coronare sau angioplastia. Totuşi manevrele chirurgicale sunt numai măsuri mecanice de a corecta problema imediat. Ele nu vindecă boala de bază. Pentru a-şi modifica prognosticul pacienţii trebuie să-şi modifice factorii de risc. De exemplu, scăderea nivelului sanguin de LDL-colesterol cât mai mult posibil, folosind medicamente, poate reduce fenomenele anginoase la fel de bine ca şi angioplastia pentru o perioadă de 6 luni.
Tratamentul anginei stabile este conceput pentru a reduce şi a preveni simptomele. Există cinci clase de medicamente disponibile: beta-blocantele, nitraţii, blocantele canalelor de calciu, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi medicamentele care inhibă funcţia plachetelor sanguine.
Persoanelor care suferă de sindrom X li se admi-nistrează de obicei nitraţi sau beta-blocante pentru a îndepărta durerea.
Pacienţii cu angină instabilă trebuie de obicei spitalizaţi, astfel încât medicul să poată supraveghea strict terapia şi să introducă alte medicamente dacă este nevoie. Acestor pacienţi li se administrează medicamente care scad formarea de trombi sanguini. Aceste medica¬mente includ heparina (un anticoagulant administrat intravenos) sau aspirina (un medicament care inhibă funcţia plachetelor sanguine). Persoanele cu alergie la aspirină pot primi ticlopidină sau clopidogrel. Se poate administra un inhibitor de glicoproteină Ilb/IIIa (alt tip de medicament antiplachetar), cum ar fi abciximab şi tirofiban. Beta-blocantul şi nitratul administrat intravenos se administrează pentru a reduce travaliul cardiac. Dacă terapia medicamentoasă nu este eficace pot fi necesare angiografia coronariană, urmată de angioplastie sau de bypass coronarian. Medicii pot decide asupra angioplastiei sau a bypassului coronarian după ce iau în considerare mai mulţi factori, inclusiv severitatea bolii cardiace ische¬mice şi caracteristicile p tului (inclusiv vârsta acestuia).