Simptomatologia şi diagnosticul afecţiunilor musculo-scheletice

Amplitudinea de mişcare in articulaţie

Amplitudinea de mişcare într-o articulaţie poate fi redusă din cauza durerii la mobilizare (cum se întâmplă în c:;z de inflamaţie articulară), din cauza leziunilor articulare propriu-zise cauzate de o anumită boală, S-JU din cauza neefectuării de mişcări în articulaţia respectivă, astfel încât aceasta devine mai rigidă. De exemplu, atunci cand în urma unui accident vascular cerebral un pacient prezintă paralizie a membrului superior, articulaţiile umărului şi ale cotului pot deveni fixe dacă braţul nu este mobilizat pasiv în mod regulat (flexii, extensii, rotaţii).

Diagnostic

Diagnosticul de boală a sistemului musculo-scheletic Poate fi adeseori stabilit pe baza simptomatologiei şi a rezultatelor examenului fizic al pacientului. Analizele de !aoorator, investigaţiile imagistice şi alte proceduri diagnostice sunt necesare de obicei pentru confirmarea

Examenul fizic

In timpul examenului fizic medicul încearcă să identifice anumite semne şi simptorne, în funcţie de boala pe caie o suspectează Dacă suspectează prezenţa unei fracturi •, atunci când evaluează oasele medicul poate observa că segmentul afectat (cum ar fi unul dintre braţe sau unul dintre memorele inferioare) are o formă anormală, ceea ce sugerează că segmentele osoase nu sunt aliniate. Dacă este suspectată prezenţa unei infecţii osoase (osteomielită), atunci medicul caută să stabilească dacă există sensibilitate la nivelul osului infectat, precum şi creşterea temperaturii corpului (febră). Pentru depistarea proeminenţelor osoase anormale (care pot indica prezenţa unei formaţiuni tumorale) medicul palpează suprafeţele osoase.

Atunci când un pacient acuză scăderea forţei musculare medicul inspectează grupele musculare şi observă volumul muscular, textura musculară şi sensibilitatea acestora. Se verifică şi dacă există contracţii musculare anormale, care indică mai degrabă o boală neurologică decât o boală musculară. Medicul observă dacă este prezentă atrofia musculară (topirea maselor musculare), care poate fi cauzată de boli musculare sau neurologice, sau de absenţa utilizării maselor musculare afectate (atrofie prin neutilizare), aşa cum se întâmpla în caz de repaus prelungit la pat. Se urmăreşte si daca există hipertrofie musculară (creşterea masei musculare). care în mod normal se produce la persoanele care efectueaza exerciţii cu greutăţi. însă in cazul anumitor boli hipertrofia poate fi cauzată de faptul că unele grupe musculare sunt utilizate în exces pentru a compensa slăbiciunea altor grupe musculare. Volumul grupelor musculare poate creşte atunci cand ţesutul muscular este înlocuit de ţesut anorr» al (în acest caz cresc numj dimensiunile nuşchilor, în 1 forţa lor îămâne constan* > sau scade), aşa cum este cazul m amiloidoză şi în anumite boli musculai> creditare, un ar fi distrofia muscular. Duchenne..