Atelectazia

Simptome şi semne

Pierderea funcţiei ţesutului pulmonar conduce la dispnee. Persistenţa fluxului sanguin la nivelul ariei colabate conduce la scăderea concentraţiei sanguine a oxigenului - frecvenţa cardiacă se măreşte, iar uneori pacientul poate prezenta, o coloraţie albăstruie a tegu-mentelor (cianoză).
Severitatea simptomelor depinde de cât de rapid este obstruată bronhia, de cât de mare este volumul pulmonar afectat, de care a fost factorul precipitant şi de prezenţa sau absenţa infecţiei. Atunci când obstrucţia se instalează rapid şi este afectat un volum important de ţesut tisular, pacientul poate prezenta coloraţie albăstruie sau cenuşie a tegumentelor, poate prezenta durere toracică acuta de partea afectată şi dispnee cu debut brusc şi foarte severă. De asemenea, se poate instala starea de şoc ai scad^rea marcată c presiunii sanguine, creş¬terea fiecvenţf-i caruiv e şt -ebrâ (în cazul în care se produce o infecţie).

Atelectazia masivă cauzată de deficitul cantitativ sau calitativ de surfactant se manifestă prin dispnee; respiraţii frecvente şi superficiale; scăderea concentraţiei sanguine a oxigenului; şi alte simptome determinate de
cauza bolii pulmonare acute (de exemplu, febră şi scăderea presiunii sanguine în caz de sepsis) şi de efectele pe care deficitul de oxigen le are asupra altor organe în afara plămânului (cum ar fi tulburările de ritm cardiac).
Atelectazia care se instalează lent poate să nu cauzeze simptome sau să determine numai simptome minore, cum ar fi dispneea sau creşterea frecvenţei cardiace. Pacienţii cu sindrom de lob mijlociu şi cu atelectazie rotundă pot să nu prezinte simptome, deşi unii dintre cei cu sindrom de lob mijlociu au o tuse seacă sau fac pneumonie care se vindecă lent sau incomplet.