Tumorile cardiace

Simptome.şi semne
Tumorile cardiace pot să nu provoace simptome, pot produce simptome minore sau tulburări ameninţătoare de viaţă care sunt similare cu cele ale altor boli cardiace, dar care se instalează brusc. De exemplu, tumorile pot cauza insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm (aritmii), sau scăderea tensiunii arteriale produsă de sângerări în pericard, sacul care înconjoară inima. La aproximativ jumătate din pacienţii care au tumori care se dezvoltă în apropierea sau pe valvele cardiace (ca mixoamele sau fibroamele) apar sufluri cardiace deoarece sângele nu curge normal prin aceste valve. Tumorile benigne pot fi la fel de grave ca şi cele maligne, provocând decesul dacă interferează cu funcţionalitatea inimii.
Tumorile cardiace, în special mixomul, pot degenera şi fragmente din ele se pot rupe fiind transportate prin torentul sanguin (devenind emboli). Embolii se pot fixa în arterele mici şi pot bloca fluxul sanguin. De asemenea, trombii care se formează pe suprafaţa tumorilor - cum ar fi cele de tipul mixomului - se pot fragmenta şi pot genera emboli care blochează arterele. Simptomele cauzate de embolie depind de care teritoriu sau organ este irigat de artera blocată.

Diagnostic
Tumorile cardiace primare sunt greu de diagnosticat deoarece sunt relativ rare şi deoarece simptomele lor seamănă cu cele ale multor alte boli. Medicul poate suspecta o tumoră primară la persoanele care au sufluri cardiace, tulburări de ritm cardiac, simptome inex-plicabile de insuficienţă cardiacă (care.pot fi cauzate de mscoame). Tumorile cardiace sccundare sunt suspectate la persoanele care au cancer m aite locuri din organism şi care '/in la medic pentru simptome cardiace.
Daca tumora este diseminată, pentru a confirma diagnosticul se efectuează de obicei o ecocardjografie
. Pentru această investigaţie sonda care emite ultrasunetele este aşezată pe torace şi se obţine o imagine a structurilor cardiace. Dacă este nevoie de o altă imagine a inimii sonda poate fi introdusă prin cavitatea bucală până. în esofag, astfel încât se,înregistrează semnalele provenite din spatele inimii. Acest procedeu se numeşte ecocardiografie transesofagiană. Tomografia compu-terizată (CT) H sau rezonanţa magnetică nucleară (RMN) pot aduce informaţii suplimentare *. Angiografia coronariană ® oferă o imagine a tumorii cardiace, dar această investigaţie este rareori necesară.
Dacă se detectează o tumoră în partea dreaptă a inimii, se poate extrage o mostră pentru a fi examinată sub microscop (biopsie). Mostra se prelevează cu ajutorul unui cateter care este introdus printr-o venă de la nivelul piciorului şi avansat până la nivelul inimii, o procedură denumită cateterizare cardiacă ♦. Acest procedeu îl ajută pe medic să identifice tipul de* tumoră şi să aleagă tratamentul corespunzător. Biopsierea tumorilor părţii stângi a inimii se efectuează rar deoarece riscurile procedurii depăşesc beneficiile.

Tratament
O tumoră cardiacă benignă primară unică poate fi îndepărtată chirurgical, ceea ce duce de obicei la vindecare. Dacă o tumoră primară de dimensiuni mari reduce semnificativ fluxul sanguin către inimă, extirparea porţiunii de tumoră care nu creşte în interiorul peretelui poate ameliora funcţia cardiacă. Totuşi dacă o mare parte din inimă este infiltrată operaţia poate fi imposibilă.
La aproape jumătate din nou-născuţii cu rabdomiom tumora regresează fară niciun tratament; la cealaltă jumătate tumora nu creşte mai mult şi nu necesită tratament. La copii fibromul poate fi extirpat chirurgical dacă nu afectează peretele dintre ventriculi, (septul interventricular). Tumorile care afectează de obicei acest perete afectează şi sistemul de conducere electrică al inimii şi nu pot fi extirpate chirurgical. Copiii cu acest tip de tumoră mor de obicei la vârste tinere din cauza tulburărilor de conducere. Dacă fibromul este mare, blochează fluxul sanguin şi a invadat ţesuturile încon-jurătoare, poate fi nevoie de transplant cardiac.
Tumorule maligne primare nu pot fi extirpate chirurgical şi sunt de obicei fatale.